Problemele energetice ale viitorilor primari. O solutie integrată: deșeuri – energie – transport
Am scris primul într-un articol din luna iunie (SACET-urile: noi le omorâm și occidentalii le (re)construiesc) despre problemele energetice ale primăriilor, fără a-mi propune o serie de articole pe tema aceasta. Ideea mi-a venit odată cu intrarea în precampania pentru locale. Acum câteva luni am lucrat la un proiect ce propune soluții pentru rezolvarea problemelor energetice ale Bucureștiului. L-am predat. O parte din concluziile trase de cei șapte specialiști care au colaborat sunt în acest șir de articole.
Al doilea articol (Problemele energetice ale viitorilor primari. Gunoiul – sursă de energie) și al treilea (Problemele energetice ale viitorilor primari. Transportul – consum de energie și sursă de poluare) par a fi lipsite de continuitate.
Cineva îmi reproșa că nu am scris despre soluții integrate. Există și o mare parte din idei nu îmi aparțin, după cum am scris mai sus.
Este de la sine înțeles că numai o soluție integrată poate genera un proiect de amploare care să rezolve mai multe probleme, fără eforturile de timp, bani și umane ce ar fi fost necesare pentru rezolvarea fiecărei probleme în parte.
Avem un SACET (cel puțin în București și câteva orașe). Nu discutăm cum merge, nu de alta, dar o să o supărăm pe Gabriela Firea, mai ales că mi se pare că a comandat o campanie de presă din care să reiasă că nu ea este de vină că sistemul RADET – Termoenergetica SA este falimentar. Evident că nu este singura vinovată, dar este ultima pe listă!
Deci avem un SACET, format din producție (patru centralele în cogenerare, din care una de înaltă eficiență), trasport și distribuție. În al doilea articol descriam cum se poate obține energie electrică, energie termică și / sau hidrogen din deșeurile municipale. În al treilea, promovam hidrogenul ca alternativă la actualul transport în comun.
Ce ar fi dacă o parte din producția de energie (electrică și termică) să folosească noile soluții energetice având combustibil deșeurile menajere? Există niște calcule ce demonstrează fezabilitatea propunerii. Calculele nu pot fi puse în acest acest articol, dar din ele reiese că la finalul ecuației energetice iese plus în orice variantă finală cu care lucrăm: energie electrică și energie termică sau hidrogen, considerat drept combustibil al viitotului și un mediu bun de a stoca energia.
Daca înclinăm spre obținerea excusivă a energiei electrice, aceasta poate fi folosită la electrolizarea apei, din care obținem hidrogen. Hidrogenul poate fi folosit drept combustibil pentru autobuzele cu pila de combustie, ori depozitat pentru a fi transformat înapoi în energie, atunci când este nevoie.
Eu și colegii mei am tras pentru București următoalele concluzii:
În București se produc 18.969.962 to/an de deșeuri, din care 1.033.874 t/an deșeuri menajere. Acestea sunt depozitate în gropi de gunoi în proportie de 94%. Valoarea energetică a unei tone de deșeuri menajere uscate este de 14,27MJ/kg (3,96kWh/kg). Rezultă că anual Bucureștiul pierde minim 14.753.382 MJ, adică 4.094 MW putere energetică, potențialul fiind mult mai mare. Aceasta poate fi valorificată prin procesul de gazeificare în cogenerare, putându-se obține 30 MW electrici și 180 MW termici pe zi.
Cei 180 MW termici sunt pompați în sistemul de alimentare cu agent termic al municipiului.
Cei 30 MW electrici pot fi folosiți pentru obținerea a 14,4 t de hidrogen și 115,2 t oxigen pe zi. Oxigenul se eliberează în atmosfera și hidrogenul este folosit pentru 360 de autobuze folosind drept combustibil hidrogenul, complet nepoluante.
Cele 360 de autobuze pe hidrogen contribuie la o scădere a poluării din transportul comunitar cu 30%, o reducere a consumului de motorină cu 8400 t / an și costurilor STB cu 10.000.000 euro.
Efectele propunerii utilizării acestei soluții integrate: Se obține eliminarea completă a deșeurilor municipale solide, prin gazeificare, cu folosirea gazelor pentru obținerea energiei electrice necesare producerii de hidrogen. Energia termică degajată ce însoțește procesele este folosită comunitar. O parte din transportul în comun, azi, „pe motorină”, se transformă în transport având drept combustibil hidrogenul. Poluarea rezultată din eliminarea prin orice alt mod a celor 1.033.874 t/an de deșeuri dispare, ca și poluarea dată de cele 360 de autobuze pe motorină. Căldura rezultată este gratis.
INTERVIURILE HotNews.ro