Procesul de evaluare a procurorilor și judecătorilor din Republica Moldova, tot mai contestat / Unii candidați sunt respinși de experții internaționali, dar sunt validați de organismele interne  

Procedura de evaluare a procurorilor din Republica Moldova, care ar trebui să asigure „curățarea” sistemului judiciar, este tot mai contestată de societatea civilă, după ce candidați care sunt inițial respinși de experții internaționali ajung să fie validați de Consiliul Superior al Procurorilor. Mulți jurnaliști și-au manifestat neîncrederea că justiția va deveni mai curată, având în vedere că procedura care include experții internaționali nu funcționează. „Faptul că au plecat unul, doi, trei sau patru oameni, în sine, nu înseamnă că sistemul judiciar s-a îmbunătățit” a explicat pentru HotNews care sunt rezultatele procesului de evaluare, expertul din cadrul comunității WatchDog, Alexandru Bot. 

Cel mai recent exemplu de decizie controversată a Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) este cel referitor la promovarea evaluării externe de către procurorul Vasile Plevan, fost adjunct al Procuraturii Anticorupție. Comisia Vetting, cea care se ocupă de evaluarea externă, a propus de două ori nepromovarea acestuia, dar, după deliberări, membrii Consiliului Superior al Procurorilor au anunțat că Vasile Plevan promovează evaluarea externă.

„ Consiliul trebuie să se bazeze pe dovezi care confirmă în mod clar că subiectul evaluării nu corespunde cerințelor de integritate etică și/sau financiară. Acest standard de probă aplicat de CSP este mai înalt comparativ cu standardul „dubiilor serioase” aplicabil Comisiei de evaluare și presupune existența unor constatări bine fundamentate. În urma examinării complete a informațiilor și documentelor disponibile, Consiliul a constatat că raportul de reevaluare nu conține suficiente elemente care să justifice nepromovarea evaluării externe de către procurorul Vasile Plevan și, în consecință, a decis promovarea evaluării acestuia”, se explică în argumentarea Consiliului Superior al Procurorilor. 

Cum funcționează sistemul de evaluare a procurorilor și judecătorilor

În cadrul reformei, autoritățile de la Chișinău au instituit două mecanisme distincte. Pre-vettingul, prima etapă, reprezintă procedura prin care au fost evaluați candidații la funcții în organele de autoadministrare ale sistemului judecătoresc și al procuraturii, precum Consiliul Superior al Magistraturii și Consiliul Superior al Procurorilor. Vettingul reprezintă evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor aflați deja în funcție. În timp ce deciziile Comisiei Pre-Vetting sunt obligatorii, concluziile Comisiei Vetting au caracter de recomandare și trebuie validate de organele de autoadministrare. 

Reacții dure: „Reforma procuraturii a fost îngropată chiar de propriul Consiliu Superior al Procurorilor”

Decizia Consiliului Superior al Procurorilor de a constata promovarea evaluării externe de către Vasile Plevan a provocat reacții critice în spațiul public. Mai multe voci au pus sub semnul întrebării utilitatea procedurii de vetting, în condițiile în care CSP a respins concluziile Comisiei Vetting și a decis promovarea procurorului după două rapoarte consecutive de nepromovare.

„Nu mai are absolut niciun sens ca acest simulacru să mai continue, în condițiile în care CSP-ul nu dă doi bani pe rapoartele comisiei de vetting”, a scris pe Facebook jurnalistul de la Jurnal TV Alexandru Cozer.

Potrivit acestuia, decizia adoptată cu șase voturi pentru și patru împotrivă arată că opiniile Comisiei Vetting nu mai au greutate în procesul de reformă.

O reacție critică a avut și jurnalista Lilia Burakovschi, care consideră că hotărârea adoptată de CSP compromite reforma procuraturii.

„Încheiați acest circ cu vettingul procurorilor. Cu atât mai mult cu cât opinia membrilor comisiei de vetting nu interesează CSP. Reforma procuraturii a fost îngropată chiar de propriul Consiliu Superior al Procurorilor. Nu mai cheltuiți bani pe vetting. Sistemul a rezistat și nu-i pasă de toate eforturile reformei”, a scris Burakovschi.

Un alt jurnalist din Republica Moldova, Vitalie Călugăreanu, a criticat dur decizia Consiliului Superior al Procurorilor.

„ Rezistența s-a mutat din casta judecătorilor în cea a procurorilor. Băieții încearcă să se conserve în sistem cu ajutorul CSP-ului „reformat”. Deocamdată Președinția tace, iar din Parlament doar Radu Marian s-a declarat „dezamăgit”. Atât. În rest, tăcere la nivel politic”, a scris jurnalistul. 

O problemă cu justificarea a 10.000 de euro

În 2023, Vasile Plevan a fost respins și de Comisia Pre-vetting, care l-a evaluat pentru funcția de membru al Consiliul Superior al Procurorilor. Membrii Comisiei au argumentat decizia prin faptul că Plevan nu a justificat o sumă de 10.000 de euro din veniturile familiei.

La rândul său, Plevan a spus că este vorba despre banii câștigați de mama soacră peste hotare. Decizia Comisiei Pre-Vetting a fost contestată la Curtea Supremă de Justiție, care nu a dat câștig de cauză lui Plevan, însă a constatat că „fiind neîntemeiate dubiile Comisiei de evaluare în privința necorespunderii candidatului Vasile Plevan cu criteriul de integritate financiară, din motivul neincluderii de către acesta în declarația sa anuală pentru 2020 împrumutul de 7 000 EUR (138 180 MDL) primit în anul 2020 de la soacra sa. 

Or, în esență, neincluderea acestui împrumut în declarația pentru anul 2020 nu a fost făcută cu rea intenție, dar a constituit o omisiune a candidatului Vasile Plevan, care a fost recunoscută și corectată la depunerea declarației pentru anul 2021, în care a fost introdusă datoria dată”.  

Procurorul Plevan: „Faptul că în comisie sunt membri internaționali nu înseamnă că aceasta are independența necesară”

În cadrul unui comentariu pentru HotNews, Vasile Plevan a explicat că respingerea sa de către Comisia de Vetting a fost motivată de închiderea unui dosar, în 2016,  privind violul unei minore. La vremea respectivă, procurorul activa în cadrul Procuraturii din raionul Ialoveni. Plevan spune că, după apariția unor probe noi, care nu existau la momentul adoptării soluției inițiale, dosarul a fost redeschis chiar de el. 

„Procesul a fost reluat, eu am condus urmărirea penală, am administrat probele noi și am remis cauza în judecată. Persoana vizată a fost condamnată ulterior. Nu există nicio hotărâre CEDO și nicio hotărâre judecătorească prin care să se constate că eu am încălcat vreo normă legală”, a declarat Plevan.

Potrivit lui Plevan, Comisia Vetting nu a identificat probleme legate de activitatea sa din cadrul Procuraturii Anticorupție și nici abateri de integritate financiară.

„Dacă analizați celelalte rapoarte de evaluare, în majoritatea cazurilor comisia a stabilit anumite dubii financiare, chiar dacă ulterior a considerat că acestea nu ating pragul necesar pentru nepromovare. În cazul meu nu există niciun dubiu financiar. Acesta este primul lucru important pe care societatea trebuie să îl cunoască. Curtea Constituțională a statuat foarte clar că raportul Comisiei de Evaluare are caracter de recomandare pentru Consiliul Superior al Procurorilor. Unica autoritate constituțională care poate decide asupra carierei unui procuror este Consiliul Superior al Procurorilor”, a afirmat acesta.

Plevan susține că standardele aplicate în cazul său au fost diferite de cele utilizate în alte proceduri de evaluare.

„Verticalitatea pe care am avut-o nu a plăcut tuturor. Au existat persoane cu funcții înalte care au declarat public că eu trebuie să fiu eliminat din sistem. (…) Faptul că în comisie sunt membri internaționali nu înseamnă că aceasta are independența necesară. Aceasta este opinia mea”, a spus Plevan.

Expert justiție: „Au plecat anumite elemente toxice din sistem, dar asta nu înseamnă că sistemul a devenit mai bun”

Într-un interviu pentru publicul HotNews, avocatul și expertul din cadrul asociației WatchDog Alexandru Bot a declarat că, deși admite că evaluarea externă a dus la plecarea unor judecători și procurori controversați, el consideră că reforma nu și-a atins principalul obiectiv: îmbunătățirea calității actului de justiție.

Bot spune că este prezent zilnic în instanțele de judecată și vede direct cum funcționează sistemul după câțiva ani de vetting și pre-vetting.

„Privind lucrurile prin prisma activității mele de avocat, pot spune că într-adevăr au plecat anumite elemente toxice din sistem. Totuși, faptul că au plecat unul, doi, trei sau patru oameni, în sine, nu înseamnă că sistemul s-a îmbunătățit. Din contra, uneori observ o altă situație: persoane care au promovat vettingul consideră că au trecut prin focul iadului, astfel încât, după mine, își permit a livra o justiție care nu e cea mai bună și nu e cea mai bine argumentată”, a declarat Bot.

Se verifică integritatea procurorilor, dar nu și competența

Potrivit avocatului, una dintre marile probleme ale reformei este că aceasta s-a concentrat aproape exclusiv pe verificarea averilor și a integrității financiare, în timp ce competența profesională și calitatea soluțiilor pronunțate de judecători și procurori au rămas în afara evaluării.

„Întotdeauna mi-am pus întrebarea de ce s-a ales exclusiv formula integrității financiare și etice, în condițiile în care sistemul de justiție suferă și de o profundă criză de calitate. Cetățeanul care ajunge în instanță nu caută doar să știe că judecătorul are averea declarată corect, ci și să aibă satisfacția că i s-a făcut dreptate. Cu cât poți explica mai coerent și mai convingător proveniența averii tale, cu atât ai șanse mai mari să promovezi vettingul. Dacă ai competența profesională necesară pentru a fi un judecător bun sau un procuror bun, aceasta nu este întrebarea principală la această etapă”, susține avocatul.

Alexandru Bot consideră că una dintre marile restanțe ale reformei rămâne lipsa unei analize a dosarelor considerate abuzive în perioada așa-numitului „stat capturat”, adică perioada 2016-2019, când puterea era concentrată în mâinele oligarhului Vlad Plahotniuc. Acesta spune că efectele se văd și astăzi. 

„Statul capturat era construit din dosare fabricate, din abuzuri din partea judecătorilor și procurorilor. Nimic din aceste circumstanțe nu s-a investigat. Din contră, multe dosare au continuat să producă aceleași efecte toxice pe care le produceau și atunci”, afirmă Bot.

Decizia Consiliul Superior al Procurorilor în cazul lui Vasile Plevan poate fi atacă la Curtea Supremă de Justiție. Comisia Vetting urmează să publice argumentarea deciziei sale. HotNews a încercat să vorbească direct cu unii membri ai acesteia, însă ei ne-au spus că nu oferă comentarii, comunicarea poate avea loc doar la nivelul instituției întregi. 

Comisia de Evaluare a Procurorilor are nouă membri, fiind constituită din experți internaționali și naționali responsabili de evaluarea integrității etice și financiare a procurorilor.