Patru companii cu legături în Federația Rusă au derulat acțiuni în timpul campaniei electorale și a alegerilor din 2024, cu scopul „modelării opiniei publice, destabilizării capacităţii de decizie a autorităţilor şi diluarii gradului de coeziune la nivelul populaţiei”, a declarat, marți, procurorul general al României, Alex Florența, în contextul în care procurorii au decis trimiterea în judecată a lui Călin Georgescu pentru acțiuni împotriva ordinii constituționale.

• Președintele Nicușor Dan a reacționat la cercetarea prezentată azi de Procurorul General și i-a invitat pe toți românii „să se informeze cu privire la ceea ce s-a întâmplat în noiembrie 2024”.
• Pe de altă parte, într-o ieșire publică de marți în numele celui trimis în instanță, avocatul lui Călin Georgescu, Lucian Catrinoiu, a criticat dur rechizitoriul întocmit de procurori. Apărătorul a catalogat documentul drept „un simulacru de rechizitoriu, care va fi desființat de Justiție, pentru că, să nu uităm, Justiția se înfăptuiește de către Înalta Curte de Casație și Justiție, precum și de către celelalte instanțe judecătorești”.

„România a fost ţinta predilectă a unor campanii ample, hibride, în contextul scrutinelor electorale din anul 2024, actorii ostili urmărind modelarea continuă a opinei publice, destabilizarea capacităţii de decizie a autorităţilor şi diluarea gradului de coeziune la nivelul populaţiei”, reiese în acest moment din anchetele derulate la nivelul Parchetului General, a declarat, marți, Alex Florența, potrivit News.ro.

Procurorul general a precizat că această campanie s-a manifestat prin atacuri cibernetice şi măsuri de destabilizare a ordinii publice.

„Campania lansată în spaţiul românesc s-a manifestat atât prin atacuri cibernetice, măsuri de destabilizare a ordinii publice, cât şi prin campanii de micro-targetare a populaţiei, dezinformare şi influenţarea electoratului. Pe acest palier s-a evidenţiat caracterul ofensiv al agresiunilor hibride ce au vizat România, care au exploatat, pe de o parte, vulnerabilităţile audienţelor naţionale, atât prin utilizarea versatilă a platformelor sociale, respectiv prin eludarea politicilor prezente la nivelul acestora privind modul de promovare a persoanelor din spectrul politic, cât şi prin tehnici de inginerie socială care au vizat segmentarea populaţiei în vederea livrării ulterioare a unor mesaje personalizate către audienţe deja receptive, rezultatul scontat fiind deturnarea derulării optime a procesului electoral”, a spus Florența.

El a avertizat că România se află în continuare în vizorul unei agresiuni hibride căreia trebuie să-i facă față, precizând că războiul hibrid în momentul de față, prin comparație cu războiul tradițional, este mult mai insidios mult mai perfid, dar cu rezultate de influențare a modului de derulare a vieții sociale, economice”.

Călin Georgescu, o campanie online agresivă realizată prin AI

Alex Florența a declarat că în 2019 a avut loc o microtargetare a populației și campania de război hibrid a început în 2022. Apoi, în 2024, s-a constatat o intensificare a campaniei unui candidat independent, a spus el, făcând aluzie la fostul candidat la alegerile prezidențiale, Călin Georgescu.

Călin Georgescu a fost trimis în judecată pentru complicitate la tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale şi comunicarea de informaţii false, potrivit unor surse judiciare citate de presa din România.

„Trebuie să avem în vedere faptul că începând din cursul lunii noiembrie 2024, la nivelul comunităților extremiste s-a constatat o intensificare a narativelor și mesajelor instigatoare la ură și violență asociate campaniei de promovare a unui candidat independent (Călin Georgescu, n.r.)  și au creat un climat de panică la nivelul societății. Această creștere a volumului de conținut instigator la acțiuni violente a fost inițiată încă din perioada primului tur al alegerilor, evoluția realizându-se însă în mod sistematic, prin promovare de elemente de conținut de instigare la ură, generate prin intermediul inteligenței artificiale”, a mai spus procurorul general.

El a mai spus că acest tip de narative și modalitatea de realizare a conținutului online corespund tiparului acțional al Federației Ruse, fiind semnalate și în alte state precum Moldova sau Georgia.

Revoluția din Decembrie 1989, folosită pentru a exploata sentimente nostalgice

De asemenea, spune Florența, „au fost utilizate canale de propagandă proruse”. „La nivelul rețelelor de socializare au fost identificate mesaje instigatoare la ură, la acțiuni violente, inclusiv împotriva autorităților, majoritatea amenințărilor fiind conturate în jurul ideii de revoltă generală, mesajele conținând sintagme care exploatau sentimente nostalgice, ele făcând majoritar trimitere la Revoluția din decembrie 1989”, a spus procurorul.

El a explicat că, în spatele hashtagului #revoluție, „au fost viralizate o întreagă gamă de mesaje de acest tip, incitatoare la ură și la violență în preajma primul lui tur al alegerilor prezidențiale”. Este un hashtag „lansat undeva din infrastructura rusă de pe canale de Telegram. El este ulterior viralizat printr-o întreagă infrastructură de sprijin”, a spus Florența.

El a mai spus că există o inflație de astfel de mesaje în zona online, create cu inteligența artificială. Acest lucru dovedește un comportament absolut artificial, dar care generează o tensiune, o stare de efervescență în rândul colectivităților cărora sunt adresate și evident aceste mesaje sunt ulterior preluate și viralizate prin intermediul diferitelor lor grupuri extremiste din plan național, mai spune Florența.

Pe 9 martie, decizia Biroului Electoral Central prin care a fost respinsă candidatura lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale a declanșat haosul în București. După aflarea deciziei, simpatizanții candidatulu care se aflau în fața sediului BEC, au rupt gardurile și au devenit violenți, fiind nevoie de intervenția jandarmilor.

Au fost identificate 4 companii cu legături cu Federația Rusă

Florența a vorbit și despre ferme de troli care participă la răspândirea acestor mesaje. „Vorbim de conturi false, cele care imită un cont oficial și care se pretind utilizatori autentici și rețele întregi de boți. Aceștia sunt instrumente prin care se amplifică artificial vizibilitatea unui anumit conținut, fie prin comentarii, fie prin clickuri. Și, desigur, o rețea de influenceri cooptați, care nu fac decât să replice unele dintre narativele în favoarea federației. Toate plecând de la un conținut viral simplu, emoțional și mai ales ușor de distribuit”, a spus el.

„Pe parcursul investigațiilor derulate au fost identificate patru companii cu legături certe în Federația Rusă, care, atât anterior, cât și în perioada premergătoare scutinului electoral din 2024, au derulat activități informaționale prin dezvoltarea și susținerea unor sisteme informatice complexe – site-uri create pentru distribuirea de conținut malițios, pagini de social media care prezintă un comportament neautentic, coordonat și mai ales conținut generat cu inteligența artificială”, a spus procurorul.

El a explicat că în cadrul acestui ecosistem a fost identificată o rețea amplă de site-uri al căror trafic a fost determinat de reclame promovate în majoritatea cazurilor de patru companii cu legături certe în Federația Rusă.

„Aceste conexiuni ale companiilor cu Federația Rusă sunt relevate de multiple elemente – locațiile unde figurează uneori sediile internaționale ale acestor companii se află undeva un uneori în clădiri cum ar fi un centru comercial, existând astfel suspiciunea că aceste sedii sunt fictive. Analizând istoricul acestor companii a rezultat că figurează ca fiind înființate unele dintre ele de Federația Rusă, uneori cu finanțare din partea unor holdinguri de investiții rusești. Marca companiilor este uneori înregistrată de către alte firme cu sediul în juridic off-shore, firme care sunt la rândul lor administrate de alte companii din Federația Rusă”, a explicat Florența.

CCR a anulat alegerile după ce a constatat că România a fost o ţintă pentru acţiuni hibride agresive ruse

Pe 6 decembrie, Curtea Constituţională a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidenţiale, câştigate de Călin Georgescu, în baza unor documente desecretizate de CSAT, primite de la SRI, SIE, MAI şi STS.

În documentele serviciilor secrete se arată că Georgescu a încălcat legislaţia electorală referitoare la finanţarea campaniei pentru alegerile prezidenţiale, după ce a raportat la Autoritatea Electorală Permanentă zero cheltuieli, în condiţiile în care SRI şi MAI au indicat faptul că finanţarea campaniei pe TikTok a fost realizată de Bogdan Peşchir şi s-a ridicat la un milion de euro.

De asemenea, în documentele desecretizate de CSAT se spune că au avut loc acţiuni ale unui actor cibernetic statal asupra infrastructurilor IT&C suport pentru procesul electoral şi că România este o ţintă pentru acţiuni hibride agresive ruse.

După ce Curtea Constituțională a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale din 2024, Călin Georgescu a fost acuzat că a pus la cale un plan de destabilizare a României cu ajutorul mercenarilor conduși de Horațiu Potra.

Georgescu se află sub control judiciar din 26 februarie, având mai multe interdicții, printre care să părăsească țara fără încuviințarea autorităților judiciare.

În prezent, Călin Georgescu a fost trimis în judecată pentru complicitate la tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale şi comunicarea de informaţii false.

Nicușor Dan: Felicit Parchetul, dar îmi păstrez criticile

„Cercetarea prezentată azi de Procurorul General reprezintă o dovadă consistentă a acțiunilor de dezinformare sistematice ale Rusiei în România din ultimii ani și a influențării substanțiale a alegerilor prezidențiale din 2024″, a transmis președintele Nicușor Dan pe contul său de Facebook, după cercetarea prezentată de Procurorul General.

Nicușor Dan mai spune că, „pentru că este o chestiune de siguranță națională, invit media să cerceteze în continuare faptele pe care parchetul le-a putut face publice și să le prezinte publicului”.

„Pentru că este o chestiune care a afectat coeziunea socială, îi invit pe toți românii să se informeze cu privire la ceea ce s-a întâmplat în noiembrie 2024 și în ultimii ani în spațiul comunicațional românesc”, a adăugat el.

„Felicit Parchetul General pentru cercetarea prezentată azi, păstrându-mi criticile pe care le-am exprimat de-a lungul timpului asupra activității lor generale”, a conchis președintele.