PROFIL Cine sunt principalii candidati la prezidentialele din Franta, cruciale pentru viitorul Uniunii Europene
O extremista de dreapta si un centrist lipsit de charisma, secondati de doi populisti, conduc in preferintele electoratului francez la alegerile prezidentiale al caror prim tur va avea loc duminica, 23 aprilie. Scrutinul este considerat vital pentru viitorul UE, avand in vedere ca un singur candidat pro-european, intr-o tara-pilon a comunitatii europene, lupta impotriva unei trupe de populisti care militeaza fie pentru iesirea din UE, fie pentru rescrierea tratatelor Uniunii. HotNews.ro va prezinta principalii candidati ai prezidentialelor franceze si promisiunile lor din campanie.
De remarcat cateva premiere cu ocazia acestor alegeri prezidentiale:
– alegerile au loc pe fondul starii de urgenta, institutita ca urmare a atacurilor teroriste
– cu doua zile inaintea primului tur a avut loc un atac terorist ce ar putea influenta votul
– candidatii celor doua mari partide traditionale (partidul socialist si partidul de centru-dreapta) sunt outsideri in cursa prezidentiala
Cel mai recent sondaj de opinie, realizat joi – inaintea atentatului din Paris soldat cu moartea unui politist – il da ca favorit pe Emmanuel Macron, creditat cu 24% (+ 0,5 puncte), iar Le Pen cu 22,5% (neschimbat). Francois Fillon (dreapta) isi conserva pozitia a treia, cu 19,5% (neschimbat), iar candidatul de extrema stanga Jean Luc Melenchon e clasat pe locul patru, cu 18,5% (neschimbat).
In turul doi, Macron e creditat cu 61%, iar Marine Le Pen cu 39%.
Emmanuel Macron
Foto: Wikimedia Commons – Copyleft
Emmanuel Macron, centristul
Candidatul de centru Emmanuel Macron, in varsta de doar 39 de ani, ar putea deveni cel mai tanar presedinte al Frantei, dupa o ascensiune rapida in politica.
Dupa ce s-a scolit in domeniul stiintelor politice si a absolvit Scoala Nationala de Administratie, dupa ce s-a ocupat de investitii bancare la Rothschild&Cie Banque si a cochetat intr-o prima faza cu politica aderand la Partidul Socialist, a intrat in primul guvern al lui Francois Hollande, iar in 2014 a fost numit ministru al Economiei, pozitie din care i-a nemultumit pe socialisti printr-o serie de masuri considerate a fi mai degraba de dreapta, pro-piata. A demisionat anul trecut pentru a intra in cursa prezidentiala, ca reprezentant al propriei miscari politice de centru, En Marche!.
Dupa ce alti candidati ai fortelor de centru-stanga si centru-dreapta au pierdut teren fie din cauza unor controverse, fie din cauza radicalizarii discursului politic sub influenta ascensiunii populismului de tipul Frontului National, Macron si-a mentinut imaginea celui mai echilibrat candidat, in pofida lipsei unei charisme tipice politicienilor cu experienta.
A starnit la randul sau controverse, dar nu de natura profesionala, ci care tin de viata privata: este casatorit cu fosta sa profesoara de franceza, cu 20 de ani mai in varsta decat el, avand in acest moment sapte nepoti.
In campania electorala s-a remarcat in special prin promisiuni de natura economica – de la reduceri fiscale pentru corporatii la o pozitie flexibila privind durata saptamanii de lucru, reducerea somajului, investitii pentru reconversie profesionala, sprijin pentru energie regenerabila si modernizarea infrastructurii.
Marine Le Pen
Foto: Flickr / Rémi Noyon
Marine Le Pen, candidata Frontului National
Lidera extremei drepte franceze, Marine Le Pen, in varsta de 48 de ani, promoveaza o politica antieuropeana, antiimigratie si impotriva elitelor si e cunoscuta pentru apropierea Frontului National de Rusia lui Vladimir Putin. Ea conduce Frontul National din 2011, cand a preluat puterea in partid de la tatal sau, Jean Marie Le Pen, care avea sa fie expulzat din FN patru ani mai tarziu. Mult mai populara decat tatal sau, Marine Le Pen a reusit inca din 2012 performanta de a iesi pe locul trei in alegerile prezidentiale. Acum, analistii considera ca are sanse reale de a accede in turul doi si nu exclud castigarea alegerilor, in anumite conditii.
Divortata, mama a trei copii, Marine Le Pen apare in sondajele de opinie umar la umar cu principalul sau contracandidat, Emmanuel Macron, dar ar urma sa piarda in fata acestuia la al doilea tur de scrutin, daca nu vor aparea surprize legate de prezenta la vot.
De formatie avocat, s-a implicat devreme in politica, incercand in repetate randuri sa intre in Parlamentul francez pe listele FN. A reusit in cele din urma sa intre in Parlamentul European, in 2004, ea reprezentand si acum o regiune franceza in legislativul comunitar.
In campania electorala, pe langa mesajele antimusulmane si antiimigratie (promite expulzarea imigrantilor ilegali si reducerea drastica a numarului de imigranti acceptati legal, inchiderea unor moschei etc.), ea a mai cerut renegocierea statutului Uniunii Europene si a relatiilor dintre tarile membre. A salutat „eliberarea” britanicilor prin Brexit si a americanilor prin victoria lui Donald Trump. In domeniul economic si social, doreste reducerea varstei de pensionare la 60 de ani, consacrarea saptamanii de lucru de 35 de ore, reducerea preturilor la energie si a fiscalitatii, impunerea unor taxe suplimentare pentru angajarea unor straini, protejarea si promovarea afacerilor franceze inclusiv prin piedici in calea investitiilor straine.
Francois Fillon
Francois Fillon – candidatul dreptei
Candidatul de centru-dreapta la presedintia franceza, Francois Fillon a fost, initial, considerat favorit, dupa ce i-a invins in alegerile interne din partid pe Nicolas Sarkozy si Alain Juppe, politicieni ingropati in controverse. Dar la scurt timp a devenit la randul sau tinta criticilor, dupa ce procurorii au declansat o ancheta legata de faptul ca sotia si copiii sai ar fi primit bani de la cabinetul sau de parlamentar pentru o munca pe care nu au prestat-o.
Initial anuntase, initial, ca se va retrage daca e declansata o astfel de ancheta, dar s-a razgandit si si-a pastrat candidatura, acuzand ca este tinta unei tentative de „asasinat politic”. Si-a apropiat discursul de unele pozitii ale Frontului National – in special sprijinul pentru ridicarea sanctiunilor impuse de UE Rusiei, sprijin pentru Bashar al-Assad in Siria – iar in plan economic a pastrat un discurs de dreapta, promitand reducerea numarului de angajati la stat, renuntarea la saptamana de lucru de 35 de ore si eliminarea taxei pe avere.
Jean-Luc Melenchon, candidatul stangii extreme
Jean-Luc Melenchon
Foto: Facebook
Jean-Luc Melenchon, in varsta de 65 de ani, a profitat de pe urma prabusirii increderii pe care electoratul de stanga o avea in socialisti, revendicandu-si prima pozitie, din partea stangii, in randul candidatilor la prezidentiale.
Sprijinit de comunisti, el si-a revizuit atitudinea fata de UE: daca initial era un sustinator al federalismului european, el acum doreste ca Franta sa paraseasca Uniunea, dar a ramas in Parlamentul European, unde este deputat din 2009.
Melenchon doreste ca parlamentul sa aiba o autoritate mai mare asupra guvernului, promite un plan de investitii de stat, sute de mii de locuri de munca la stat si masuri de protejare a angajatilor de la companiile private. Doreste ca Franta sa paraseasca NATO si sa impuna o renegociere a tratatelor europene.
Candidati cu sanse minime:
⦁ Benoit Hamon, Partidul Socialist: Intampina probleme majore din cauza „mostenirii” ultimelor administratii de stanga, din cauza ca nu este sprijinit nici macar de propriul partid, ci doar de factiuni din acesta, dar si din cauza performantei mult mai bune a lui Jean-Luc Melenchon in fata electoratului de stanga.
⦁ Nathalie Arthaud (stanga)
⦁ Francois Asselineau (nationalist anti-UE, anti-NATO, anti-SUA)
⦁ Jacques Cheminade (anti-UE)
⦁ Nicolas Dupont-Aignan (anti-UE)
⦁ Jean Lassalle (centrist)
⦁ Philippe Poutou (stanga)
Surse: France24.com, BBC, Euronews, Vox.com