Program Noaptea Muzeelor 2024. Peste 250 de obiective de vizitat în țară și în Republica Moldova / Mai multe muzee importante din București și din țară nu vor fi deschise din cauza protestelor

Organizatorii evenimentului Noaptea Muzeelor 2024, care se află la cea de-a XX-a ediție, au anunțat că sâmbătă, 18 mai, vor putea fi vizitate 253 de obiective culturale din România și din Republica Moldova. Importante muzee din București și din țară, între care Muzeul Național de Istorie a României, Muzeul Municipiului București, Muzeul Național de Artă sau Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” – refuză să participe la ediția din acest an, o parte dintre angajați protestând nemulțumiți de salarii.

„În acest an, participarea la Noaptea Muzeelor include 253 de obiective în toată țara, cu cele mai multe în București – 55, 34 în Iași, 22 în Târgu Mureș și 18 în Cluj-Napoca”, au anunțat organizatorii.

Lista completă a obiectivelor care pot fi vizitate sâmbătă, 18 mai, de Noaptea Muzeelor, poate fi consultată AICI.

Noaptea Muzeelor 2024 – ce muzee vor fi deschise

Printre zonele în care anumite obiective culturale vor putea fi vizitate de Noaptea Muzeelor 2024 se numără Adjud, Alba Iulia, Alexandria, Arad, Bacău, Bran, Brașov, Călărași, Câmpina, Codlea, Constanța, Craiova, Curtea de Argeș, Focșani, Miercurea Ciuc, Oradea, Ploiești, Sfântu Gheorghe, Sibiu și Timișoara.

„Pentru ediția cu numărul 20, avem expoziții, prezentări, proiecții, animații stradale și interioare, experimente și reprezentații artistice și tot felul de intervenții culturale în spații muzeale, în spații de catedrale, în teatre, în atenee și în opere, în filarmonici, în mausolee, în primării, în castele, palate și cetăți, chiar și în penitenciare, în grădini zoologice, în studiouri de creație, în centre culturale, în universități, în decupaje urbane creative, în spatii de știință și experimentare, în spații ale memoriei istorice, în pavilioane și în galerii de artă, în case de licitații, în mori de hârtie”, au transmis organizatorii.

Printre obiectivele culturale deschise publicului sâmbătă se numără Ateneul Român, Casa Artelor „Dinu Lipatti”, Muzeul CFR, Muzeul Național al Literaturii Române (București); Muzeul Școlii Medicale Clujene UMF Cluj, Muzeul Holocaustului (UBB Cluj), Muzeul Palatul Principilor Transilvaniei (Alba Iulia), Castelul Bran, Muzeul de Artă Constanța, Ateneul Național Iași, Muzeul Municipal „Regina Maria” Iași; Muzeul Consumatorului Comunist și Muzeul Național al Banatului (Timișoara).

Mall-ul Vitan din București, deschis de Noaptea Muzeelor 2024

Mall-ul Vitan din București va fi de asemenea deschis sâmbătă noaptea, pentru a găzdui o expoziție, însă magazinele din centrul comercial vor fi închise, conform programului obișnuit.

„București Mall-Vitan va găzdui, în perioada 18-19 mai, la parter, în zona lounge area, expoziția fotodocumentară „Manuscrise muzicale și partituri din biblioteca lui George Enescu”, realizată de cercetătorul științific Irina Nițu (grafica Horia Nițu). Iubitorii de cultură sunt așteptați să descopere o parte din biblioteca muzicală a marelui compozitor George Enescu, printr-o expoziție ce va prezenta 11 manuscrise și partituri colecționate de compozitor de-a lungul cariereri sale, primite de la autori diverși, români și străini deopotrivă. Lucrările lor, însoțite de însemnări cu autografe, constituie nu doar obiecte de patrimoniu, ci și amintiri palpabile ale unor evenimente din viața lui George Enescu.
În data de 18 mai 2024, de la orele 18:30, vizitatorii sunt așteptați la un recital de vioară-pian, „Dansuri și balade pentru vioară și pian”, sub interpretarea lui Aron Cavassi (vioară) și a lui Cătălin Răducanu (pian). Printre piesele interpretate se numără: Arvo Pärt – Fratres; Pugnani-Kreisler – Introducere și Allegro; Ciprian Porumbescu – Balada; Hilda Jerea – Dansuri românești (pe teme culese de Béla Bartók); Paul Constantinescu – Cîntec vechi (aranjament pentru vioară și pian de Aron Cavassi) și George Enescu – Lăutarul din Suita „Impresii din copilărie” op.28”, se arată într-un comunicat de presă transmis redacției noastre.

Noaptea Muzeelor 2024: program comun cu muzeele din Republica Moldova

La fel ca anul trecut, ediția din acest an este una comună între România și Republica Moldova. Astfel, vor putea fi vizitate obiective culturale în șase zone de peste Prut: Chișinău, Ocnița, Orhei, Pererîta, Slobozia Mare, Vorniceni.

Printre obiectivele care pot fi vizitate în Republica Moldova se numără: Muzeul Național al Culturii Române – Chișinău; Muzeul de Istorie a Orașului Chișinău; Casa Memorială „Constantin Stamati” – Ocnița; Rezervația Cultural-Naturală „Orheiul Vechi”.

AICI lista muzeelor care pot fi vizitate de Noaptea Muzeelor 2024 în Republica Moldova

București: linie specială de autobuz pentru Noaptea Muzeelor 2024

Pentru București, organizatorii au realizat, împreună cu Societatea de Transport București (STB), o linie specială de autobuz care să îi ajute pe cei care vor să vizite în seara de sâmbătă, 18 mai, mai multe obiective culturale din Capitală.

Linia specială a STB va funcționa între orele 18:00-01:00, pe un traseu cuprins între Piața Presei și Piața Unirii, conform următorului program anunțat de STB:

între orele 18:00 – 23:00:

pe sensul spre „Piața Unirii”: „Piața Presei”, Bd. Expoziției, Bd. Mărășești, Șos. Pavel D. Kiseleff, Piața Victoriei, Bd. Lascăr Catargiu, Bd. General Gheorghe Magheru, Bd. Nicolae Bălcescu, Bd. I.C. Brătianu, „Piața Unirii 2”;

pe sensul spre „Piața Presei”: „Piața Unirii 2”, Bd. I.C. Brătianu, Bd. Nicolae Bălcescu, Bd. General Gheorghe Magheru, Bd. Lascăr Catargiu, Piața Victoriei, Bd. Aviatorilor, Piața Charles de Gaulle, Bd. Mareșal Constantin Prezan, Șos. Pavel D. Kiseleff, Bd. Mărășești, Piața Montreal, Bd. Expoziției, „Piața Presei”.

între orele 23:00 – 01:00:

pe sensul spre „Piața Unirii”: „Piața Presei”, Bd. Expoziției, Bd. Mărășești, Șos. Pavel D. Kiseleff, Piața Victoriei, Calea Victoriei, Splaiul Independenței, „Piața Unirii 2”;

Orașele din România în care Noaptea Muzeelor 2024 nu se va organiza din cauza protestelor angajaților din muzee

În București, patru mari muzee au anunțat că nu vor participa la Noaptea Muzeelor 2024: Muzeul Național de Istorie a României, Muzeul Municipiului București, Muzeul Național de Artă și Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”.

Patru mari muzee din București nu-și deschid ușile de Noaptea Muzeelor 2024. Angajații instituțiilor de cultură protestează în Piața Victoriei înaintea evenimentului

Lor li s-au alăturat muzee și din alte orașe ale țării.

„Ediția 20 trebuia să fie un motiv de sărbătoare și de celebrare a muzeelor. Din nefericire, foarte multe muzee din toată țara nu vor participa la eveniment în semn de protest față de întârzierile în promulgarea ordonanței care să reglementeze creșterea cu 20% a angajaților din sectorul muzeal. Dintre orașele ale căror muzee nu participă la Noaptea Muzeelor 2024 se numără: Baia-Mare, Satu-Mare, Bistrița, Suceava, Botoșani, Piatra-Neamț, Vaslui, Tulcea, Slatina, Târgoviște, Rm. Vâlcea, Brăila, Buzău, Hunedoara”, conform organizatorilor.

Angajații din muzee îi cer lui Ciolacu să le ceară public scuze: „Vă așteptăm în oricare dintre muzeele publice, pentru 4 ore pe zi”

„Noapte în muzeele din România” – de ce protestează angajații din muzee

Federația Națională a Sindicatelor din Cultură și Mass-Media „CulturMedia” a anunțat că protestul de sâmbătă, 18 mai, intitulat „Noapte în muzeele din România”, va fi organizat după următorul program:

Ora 16:00 – întâlnire în fața Bibliotecii Naționale, Bulevardul Unirii 22
Orele 16:00 – 19:00 – Pichetare Ministerul Culturii
Orele 19:00 – 23:00 – protest în Piața Victoriei / Guvern.

Federația spune că „lucrătorii din domeniul protecției patrimoniului cultural” vor „comemora”:

„20 de ani de degradare continuă a mediului de muncă în instituțiile cu rol în gestionarea patrimoniului cultural național; 20 de ani de subfinanțare cronică a instituțiilor cu rol în gestionarea patrimoniului cultural național;
20 de ani de tratament discriminatoriu între instituțiile de spectacol și muzee și biblioteci;
20 de ani de umilințe și ignorare a profesiilor legate de protejarea patrimoniului cultural național;
20 de ani de politici culturale și salariale inadecvate;
20 de ani de mizerie la care sunt condamnați lucrătorii din domeniu, în ciuda complexității pregătirii profesionale și a dificultății profesiilor specifice domeniului;
20 de ani de condamnare la extincție prematură a specialiștilor din domeniu, ce ies din sistem cu pensii de mizerie;
20 de ani de depopulare și deprofesionalizare dramatică a domeniului, având în vedere lipsa de perspective și “politizarea” modalității prin care se realizează adesea recrutarea de personal, în numele și în slujba unei descentralizări ce a aservit total instituțiile de cultură baronilor locali;
20 de ani de presiune birocratică inutilă și de natură să blocheze posibilitățile de performanță a instituțiilor culturale;
20 de ani de ignorare discriminatorie a nevoilor domeniului cultural și a profesioniștilor ce slujesc domeniul, redus, în viziunea majorității decidenților doar la instituțiile de spectacol;
20 de ani de promovare în spațiul public a unor nonvalori culturale;
20 de ani de devalizare și degradare continuă a patrimoniului cultural prin neputința de a se adopta un Cod al Patrimoniului și o Lege a Managementului în Instituțiile de Cultură, cu specificații clare pentru domeniul patrimoniului cultural;
20 de ani de legiferare fără consultarea profesioniștilor din domeniu, fără identificarea problemelor de jos în sus și fără cunoașterea nevoilor reale ale întregului domeniu;
20 de ani de confiscare a rezultatelor muncii specialiștilor din domeniu doar în scop propagandistic, confiscare urmată de o absolută amnezie când se discută problemele reale ale domeniului;
20 de ani de lipsă a unor planuri reale de situație de urgență, mai ales în actualul context, pentru protecția patrimoniului cultural;
20 de ani de inexistență a unor depozite regionale de urgență pentru evacuarea patrimoniului cultural în cazul unor dezastre;
20 de ani de NESUSTENABILITATE!
20 de ani de DEGRADARE!
20 de ani de UITARE!”