Programul Cornul si laptele trebuie modificat: calitatea produselor date copiilor nu este atractiva. Toate ministerele fug de acest program

Este unul dintre cele mai longevive si ample programe derulate de guvernul Romaniei. In fiecare zi cornul si laptele subventionate prin bani de la buget si din fonduri europene ajung in toate scolile din Romania. Cat de sanatoase sunt alimentele pe care Guvernul le pune in fata copiilor? Ciprian Ciucu, de la Centrul Roman de Politici Europene si dr. Victor Olsavszky, seful Biroului pentru Romania al Organizatiei Mondiale a Sanatatii, afirma intr-un interviu HotNews ca schimbarea acestui program este necesara.

• Cititi aici raportul CRPE despre starea actuala a programului „Cornul si Laptele”.

Centrul Roman de Politici Europene a publicat recent un raport despre unul din cele mai vechi si cunoscute programe care functioneza in Romania: “Cornul si Laptele”. Ce ati descoperit?

Ciprian Ciucu: Programul este implementat consecutiv din 2002 incoace, si corespunde anumitor nevoi la nivelul anilor 2001-2002 pentru ca isi are radacinile in planul national de la acea vreme agreat cu Banca Mondiala. E cazul, dupa 13 ani, sa ne uitam la eficienta si impactul programului, sa stim pe ce cheltuim banii si sa vedem cum il putem face sa fie mai bun.

ORGANIZATIA MONDIALA A SANATATII: “ACEST PROGRAM TREBUIE SA SE DEZVOLTE INTR-O ALTA DIRECTIE”

Cat de eficient mai e acest program?

Ciprian Ciucu: El a fost definit avand obiective mai degraba sociale si de acces la educatie. Daca le dam copiilor lapte si un corn ii vom motiva sa vina la scoala. Dar in acest moment el nu mai poate sa raspunda unor nevoi sociale ca acum 13 ani si ar trebui sa il regandim in zona de educatie pentru o alimentatie sanatoasa si in zona producatorilor agricoli, exact cele doua obiective pe care le are o schema similara la nivel european, implementata de Comisia Europeana, din cadrul careia Romania deconteaza o parte din banii pentru acest program. Acest program a plecat la agricultura cu obiectivul de a incuraja producatorii sau industria laptelui, dupa care i s-a adaugat o componenta foarte importanta de educatie pentru alimentatie sanatoasa si nu numai in Europa. Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda astfel de programe si in alte state pe plan mondial.

Noi militam pentru redefinirea obiectivelor, pentru ca profesorii, sau poate altcineva, impreuna cu producatorii sa explice copiilor de ce este bine sa consume lapte. Nu numai sa le dam laptele, ci sa le spunem ca este bine sa consume acest produs foarte sanatos. Un astfel de program contribuie la sanatatea copiilor, mai ales din medii dezavantajate, pentru ca are un aport de calciu. Nu toti copiii beau lapte, nu toti copiii au aceasta posibilitate.

Inteleg ca raportul CRPE recomanda transformarea programului “Cornul si Laptele” dintr-un program social intr-unul de alimentatie sanatoasa?

Ciprian Ciucu: Da, un program pentru alimentatie sanatoasa si sanatate.

Adica credeti ca in mediul rural copiii nu mai au nevoie de suportul social oferit prin acest program?

Ciprian Ciucu: Nu. Copiii au in continuare nevoie de acest suport, fie ca e vorba de cei din mediul rural sau urban. In rural situatia si alimentatia copiilor este precara in raport cu zona urbana. Si atunci, prin acest program, ne putem asigura ca un minim caloric si un minim aport de calciu este asigurat copiilor din acea zona, inclusiv prin corn. Dar nu putem sa vorbim despre un program de genul acesta, care se adreseaza populatiei de copii intre 3 si 14 ani, ca despre un program social pentru ca in programele sociale trebuie sa tintesti foarte bine pe zonele dezavantajate, pe familii sarace. Nu putem spune ca intreaga populatie de copii cu varsta intre 3 si 14 ani este dezavantajata si saraca. Statul nu consuma mai mult de 2 milioane de lei pe an scolar pe copii cu un astfel de program. Mie mi se pare eficient, dar miza programului este sa avem produse bune care sa fie consumate de catre copii.

Ce spun datele Organizatiei Mondiale a Sanatatii despre alimentatia copiilor din mediul rural?

dr. Victor Olsavszky: Nu sunt prea multe studii din pacate. Cat de sanatosi sunt hraniti nu stim, asta ar urma sa fie obiectul unei viitoare cercetari. In schimb exista o serie de efecte pe care le punem in legatura cu nutritia lor: un procent ridicat de supraponderali si chiar obezi in randul copiilor si adolescentilor, lucru care ne ingrijoreaza putin. In context european, Romania inca sta foarte bine, ceea ce inseamna ca e momentul oportun de a interveni. Adica sa stopam aceasta tendinta de crestere. Laptele reprezinta un aliment important si de baza in ceea ce propunem noi ca si cos zilnic de alimentatie sanatoasa. De ce? Pentru ca mai ales in zonele defavorizate exista tentatia de a face economie la mancare si atunci se merge pe acel gen de monoalimentatie.

S-au gasit multe cazuri de copii hraniti de exemplu doar cu paine si ceai. Acest lucru ii face sa nu aiba acces la acesti micro-nutrienti. Calciul este un micronutrient esential si de aceea trebuie sa fie cuprins si el, iar printr-o portie de lapte luata in fiecare zi macar acest lucru il putem garanta. Pozitia noastra este ca acest program trebuie sa se dezvolte intr-o alta directie si anume spre educatie si spre implementarea unor deprinderi de mici a copiilor de alimentatie sanatoasa. Laptele este o componenta. O alta componenta este accesul la fructe si legume. Si nu este suficient numai sa asiguri acest lapte, ci trebuie sa il legi si de o serie de activitati de educatie despre o alimentatie sanatoasa.

20 DE LEI COSTA COSUL ZILNIC MINIM PENTRU ALIMENTATIE SANATOASA A UNEI FAMILII CU DOI COPII

Exista in scolile din Romania in acest moment cursuri care au vreo legatura cu alimentatia sanatoasa?

Ciprian Ciucu: Exista un optional, dar nu avem date cati copii il aleg. E vorba de un an. Exista si cateva programe pilot facute de organizatii neguvernamentale care au facut proiecte pe alimentatie sanatoasa in scoli.

Ce ar trebui sa cuprinda un cos zilnic pentru o alimentatie sanatoasa?

dr. Victor Olsavszky: Cuprinde in principal fructe, legume, lactate si proteine si de natura animala. Asta inseamna carne, dar din ce propunem noi pentru un cos minim, adica la costul cel mai mic pe piata romaneasca, carnea a fost exclusa. De ce? Carnea este mai scumpa decat celelate produse. Dar nu propunem un meniu vegetarian. Dimpotriva, s-a inclus pestele, s-a inclus ficatul. Acest cos se bazeaza pe trei componente importante: in primul rand aportul caloric, in al doilea rand, aportul de glucide, lipide si proteine si in al treilea rand aportul de micronutriente, cum ar fi calciu, potasiu, iod, fier samd. Toate aceste micronutriente le putem lua din alimentatie. Nu inseamna restrictii acest cos, inseamna un echilibru. Mai putin de 30% grasimi in componenta lui, mai putin de 15-20% glucide.

Cat ar costa in Romania?

dr. Victor Olsavszky: Minimul calculat de noi, dar asta este strict pe baza preturilor la alimente din martie 2014, costul este de 20 de lei. Mai jos de atat nu cred ca se poate. Pentru o familie. Doi adulti si doi copii.

Pare foarte putin.

dr. Victor Olsavszky: Pare foarte putin, dar daca incercati practic veti reusi. Dar nu poti calcula pentru o singura zi pentru ca, de exemplu, la orez cumperi un kilogram, nu cumperi 140 de grame cat ai putea folosi la portie.

OMS: FATA DE CORN AM RAMAS MAI REZERVATI

Cum influenteaza preturile calitatea laptelui si a cornului care ajunge in scoli?

Ciprian Ciucu: O influenteaza semnificativ negativ. Valoarea pachetului de 1,17 lei nu a mai fost indexata de la nivelul anului 2008. Va dati seama ca preturile au crescut, inclusiv la achizitia de la producator. Astfel, o parte din producatori si-au pierdut interesul de a mai participa la licitatii, iar cei care au participat au trebuit sa faca rabat de la ceva. Una din cauzele pentru care nu au impact in randul copiilor este ca produsul nu este atractiv. Produsul trebuie sa fie si gustos. Adica laptele trebuie sa aiba cam 1,5% grasime ca sa aiba un gust de lapte bun, iar cornul ar trebui sa fie gustos. Dar nu stiu daca si cornul intra la alimentatia sanatoasa.

dr. Victor Olsavszky: Din punctul nostru de vedere, fata de corn am ramas mai rezervati. Mai ales daca nu vorbim despre un produs de panificatie bazat pe faina integrala. Vorbim din punct de vedere a micronutrientilor: stim bine ca faina alba nu contine fier. Deci din acest punct de vedere, valoarea lui din perspectiva nutritionista este discutabila.

Ciprian Ciucu: Ar fi o idee sa fie obligatoriu ca produsul de panificatie sa fie facut din faina integrala, daca mergem pe ideea de educatie si de alimentatie sanatoasa. Revenind la intrebare, ziceam ca pretul este destul de mic si e clar ca cineva ar trebui sa faca niste modificari la acest program sa indeplineasca obiectivele si sa urmareasca exact cum este implementat. Pentru ca e pacat sa risipim. Programul trebuie continuat. Dar trebuie revazut si trebuie sa aiba aceasta componenta de educatie pentru alimentatie sanatoasa. Si mai este si incurajararea producatorilor agricoli, a industriei laptelui pana la urma. Este un program european. Romania este a patra tara ca volum de sume decontate de la Comisie, fiind vorba de aproape 8 milioane de euro anual pe care noi ii luam de la Comisie pentru componenta laptelui din acest program. Comisia Europeana deconteaza si componenta de panificatie. Ministerul Agriculturii ar trebui sa faca o nou strategie pana la sfarsitul lunii iunie si sa regandeasca tot programul intr-o forma care sa aiba impact.

Banuiesc ca intr-un liceu dintr-o zona buna a Bucurestiului copiii nu se dau in vant dupa cornul si laptele pe care il primesc. Cat de mare e risipa?

Ciprian Ciucu: Nu am facut o cercetare despre asta. S-ar putea face un astfel de studiu. Avem un studiu pe perceptie efectuat pe aproximativ 3 ani de zile in care se arata ca risipa nu este foarte mare, dar este la nivel de perceptie, nu efectiv. Dar avem indici, diferite articole de presa, multe pozitii publice, diferite comentarii de la parinti venite, cum ca la ei in scoala produsul nu se consuma. Nu trebuie sa oprim programul, ci trebuie sa il corectam. Cum? Asigurandu-te ca ii oferi copilului produse atractive, diversificand din cand in cand produsele si, nu in ultimul rand, explicandu-le copiilor de ce este bine sa consume aceste alimente. In loc sa consume nu stiu ce sucuri sau produse avand bani de la parinti, ar putea sa consume acest produs bun.

In UE exista un program similar de distributie a fructelor si legumelor?

dr. Victor Olsavszky: Da, exista si e finantat tot de la Comisie.

Ati recomanda introducerea lui si in Romania?

dr. Victor Olsavszky: Categoric.

Ciprian Ciucu: A inceput sa deconteze APIA si in Romania, dar cifrele au fost pana acum relativ modeste. Putine judete au decontat, iar sumele sunt mici in comparatie cu sumele decontate pe lapte.

Intreaba un cititor HotNews: cum se impaca laptele cu fructele si legumele?

dr. Victor Olsavszky: Cine spune ca trebuie sa le iei deodata? Pe de alta parte, sa ne gandim ca sunt iaurturi care se combina cu fructele. Dar din nou trebuie trecut prin eficientizare, trebuie introdusa componenta de educatie. Daca vorbim de o strategie nationala sau de interventgie la nivel national pentru o nutritie corecta si sanatoasa, atunci trebuie corelate si cu alte interventii: taxe pe anumite produse considerate oarecum nesanatoase, cum ar fi aceste bauturi carbogazoase indulcite. Sau sa tinem copiii departe de reclamele la bauturile soft sau chipsuri.

„TOATA LUMEA FUGE DE ACEST PROGRAM„

O alta intrebare de la cititorii Hotnews: cine are in grija functionarea normala a acestui program?

Ciprian Ciucu: E o problema in special la nivel central, de coordonare, pentru ca trebuie sa fie cineva care sa se ingrijeasca ca programul sa aiba impact si eficienta. Si nu se mai ingrijeste nimeni.

Deci in momentul acesta, daca intrebam cine este responsabil pentru programul „Cornul si laptele” nu exista niciun raspuns?

Ciprian Ciucu: Niciun raspuns. Si nu exista o directie in cadrul unui minister la nivel central. In 2012 s-a reorganizat guvernul. Componenta de administratie care superviza acest program din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor a trecut la Ministerul Dezvoltarii Regionale, acum se chema Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, dar programul a fost pierdut pe drum. Competentele pe acest program nu au fost preluate de Ministerul Dezvoltarii. Pentru acest program se dau banii anual de la bugetul national de la Ministerul de Finante la judete unde se fac licitatii. Ministerul Educatiei distribuie prin intermediul corpului profesoral sau prin managementul scolii produsul si programul merge asa, in virtutea inertiei, dar nimeni nu strange date pe care sa le centralizeze si sa-i faca o evaluare, sa vada ce trebuie optimizat, cum trebuie imbunatatit ca sa aiba impact. Ministerul Agriculturii, prin APIA, deconteaza pe componenta lapte aproximativ 8% din valoarea programului.

O alta intrebare interesanta de la cititori: „In cazul in care se vor introduce modificari in acest program, exista contracte in derulare, unele probabil pe inca 3 ani. Ce se va intampla cu aceste contracte in cazul in care vor aparea modificari?”

Ciprian Ciucu: E ciudat ca au facut contracte pe o perioada lunga, daca ma intrebati pe mine. Contractele ar fi trebuit sa fie anuale, pe 3 ani mi se pare destul de mult. Probabil ca acele contracte vor trebui sa fie continuate sau ajustate in functie de ce schimbari vor aparea, fara a afecta nici interesele copiilor si ale parintilor, nici interesele celor care livreaza aceste produse.

Din nou un cititor HotNews: „Sunteti sigur ca laptele UHT este un produs suficient de benefic organismului copiilor, astfel incat el sa fie distribuit ca produs principal, minim 70% din cantitatea contractata, in timp ce alte derivate lactate sunt distribuite doar in proportie de 30%”?

dr. Victor Olsavszky: Laptele UHT este un lapte pasteurizat, deci avem garantia ca el, din acest punct de vedere, intra in categoria sigurantei alimentului. De aceea este de recomandat ca, mai ales in scolile unde nu exista lant de frig, sa se apeleze la acest lapte UHT. La partea de derivate din lapte, acolo exista o discutie ceva mai nuantata pentru ca vorbim de o serie de produse cu un incarcat continut de grasimi care poate ca nu ar fi cel mai util in a fi distribuite. Branza telemea contine foarte multa sare, deci automat avem un alt element de care trebuie tinut cont vis-a-vis de cultura locala. Decizia legata de tipul de produs lactat trebuie bine cantarita.

Un comentariu foarte interesant povesteste despre cornul pe care il aduce fiica cititorului HotNews de la scoala: un fel de franzela alba si uscata fara nici cea mai mica valoare nutritionala. „Am lasat bucati din el pe geam si nici macar porumbeii nu sunt tentati sa il manance”.

dr. Victor Olsavszky: Are dreptate.

Are dreptate. La cine ar trebui sa mergem cu o plangere daca vine copilul de la scoala cu o franzela uscata?

Ciprian Ciucu: In primul rand, Directiile Sanitare care activeaza la nivel judetean. Dar acest tip de feedback trebuie sa vina in primul rand de la scoala pentru ca scoala afla in primul rand daca produsul nu corespunde si trebuie sa informeze foarte rapid Consiliul Judetean care a facut licitatia si are contractul cu furnizorul. Consiliul Judetean trebuie sa faca rapid o ancheta sa vada daca lucrurile sunt asa, daca se repeta sau sunt generalizate si daca ajung la concluzia ca asa sta situatia ar trebui sa rezilieze contractul cu acel furnizor.

Si din informatiile dvs. se intampla asa ceva, s-a intamplat asta?

Ciprian Ciucu: V-am spus, nu am studiat efectiv in scoala, dar sunt multe inputuri, multe astfel de mesaje venite de la parinti care arata ca se intampla ceva la nivelul calitatii cu aceste produse.

Dar exista cazuri in care Consiliile Judetene au rupt contractele cu distribuitorii respectivi din cauza calitatii proaste a produselor?

Ciprian Ciucu: Eu nu am cunostinta, dar este posibil sa existe. Desi odata ce un contract este semnat, e greu sa se rezilieze. Si aici depinde cum se face licitatia. Depinde foarte mult de cum se misca oamenii pe plan local, conteaza foarte mult in aceasta ecuatie si Consiliul Judetean si scoala.

Care este reactia pe care ati avut-o pana in acest moment din partea ministerelor care ar putea fi implicate in acest program? Exista deschidere?

Ciprian Ciucu: Da, am avut o deschidere foarte buna la Ministerul Agriculturii prin care se deconteaza o parte din acesti bani. Am avut o reactie slaba pana acum de la Ministerul Educatiei. Acum fug toti de acest program, nimeni nu-l vrea, este o sarcina in plus venita de undeva de la Guvern. Si evident, trebuie sa nu lipseasca nici Ministerul Sanatatii pentru ca este foarte important. Iar partea de administratie, tinand cont ca avem o veriga foarte importanta in acest lant – Consiliile Judetene – poate in acest grup de lucru ar trebui sa existe neaparat si Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice. Ar trebui ca cineva, un minister, o directie din aceste 4 ministere nominalizate sa-si asume coordonarea programului la nivel local si sa faca un fel de secretariat in care sa implice oameni de la celelalte ministere si sa zica „hai sa evaluam programul, hai sa vedem cum il continuam si sa-l facem sa aibe impact” pentru ca este exact tipul de program care presupune conlucrare interministeriala.

Care e valoarea totala anuala a acestui program?

Ciprian Ciucu: Aproximativ 435 de milioane de lei, deci pana in 100 de milioane de euro. Care ar putea sa fie folositi mai bine. Hai sa continuam programul, dar sa aiba efectiv un impact asupra alimentatiei sanatoase.