​​PROIECT DE LEGE Funcția de arhitect-șef din comune, orașe și municipii ar putea fi ocupată și de cei care nu sunt de meserie / Președintele OAR: Este ca și cum ai pune un IT-ist să te opereze pe cord

Funcția de arhitect-șef din comune, orașe și municipii ar putea fi ocupată de ingineri, dar și de ingineri economiști, iar arhitectul șef poate să nu mai fie funcționar public, ci angajat al asociațiilor de comune/orașe/municipii, potrivit unui proiect de lege care va intra mâine la vot final în plenul Camerei Deputaților. Proiectul reprezintă de fapt aprobarea unei Ordonanțe de Urgență date în luna iunie de Guvernul Cîțu.

• UPDATE Proiectul nu a fost supus la vot deoarece nu a avut raport final.

Președintele Ordinului Arhitecților din România, Alexandru Găvozdea, a cerut amendarea proiectului de lege în comisii, astfel încât să se scoată măcar profesia de inginer economist din ecuație, iar funcția de arhitect șef să fie ocupată exclusiv de funcționari publici, ca să poată fi trași la răspundere, dar amendamentele au fost ignorate.

Alexandru Găvozdea, președintele Ordinului arhitecților din România avertizează că, dacă va rămâne în această formă, legea va duce la dezvoltare haotică, în favoarea investitorilor privați, nu a interesului public. Și alți arhitecți și urbaniști contactați de HotNews.ro vorbesc despre efectele nefaste ale proiectului.

Proiectul de Legea vizează aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.79/2021 pentru modificarea Legii nr.350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul. Acesta a fost deja adoptat de Senat.

În linii mari aceasta prevede următoarele:

• În vederea profesionalizării și asigurării structurilor de specialitate necesare dezvoltării coerente și durabile, orașele și comunele care nu pot asigura organizarea structurii de specialitate în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului în cadrul aparatului propriu, pot constitui asociații de dezvoltare intercomunitară, constituite în condițiile legii, împreună cu alte comune, orașe sau municipii, în vederea asigurării furnizării în comun a serviciilor publice privind planificarea urbană și teritorială, eliberarea certificatelor de urbanism și a autorizaţiilor de construire. Specialiștii din cadrul asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară, care prestează servicii în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului, exercită prerogative de putere publică și pot semna documentele emise sau întocmite în numele autorităţilor administraţiei publice locale pentru care asigură serviciile publice respective.
• Pentru comunele care nu pot asigura ocuparea funcției de arhitect șef și nu aparțin unei asociații de dezvoltare intercomunitară, constituite în condițiile legii, în vederea furnizării în comun a serviciilor publice privind planificarea urbană și teritorială, eliberarea certificatelor de urbanism și a autorizaţiilor de construire, atribuțiile arhitectului-şef vor fi îndeplinite de către un funcționar public definitiv din aparatul de specialitate al primarului, absolvent al cursurilor de formare profesională continuă de specialitate în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului şi autorizării construcțiilor.
• Atribuțiile pot fi îndeplinite și de către structura de specialitate de la nivel județean, sau a municipiului București, pentru sectoarele acestuia, pe bază de convenție.”
• Funcția de arhitect-şef este ocupată, în condițiile legii, de un funcționar public, având formația profesională după cum urmează:

a) de arhitect diplomat sau urbanist diplomat, arhitect sau urbanist absolvent cu licență și master ori studii postuniversitare în domeniul urbanismului și amenajării teritoriului, la nivelul județelor, municipiilor reședință de județ, municipiului București și sectoarelor municipiului București;

b) de arhitect diplomat, urbanist diplomat sau de conductor arhitect, precum și de inginer în domeniul construcțiilor sau inginer cu specialitatea inginerie economică în construcții, absolvenți ai cursurilor de formare profesională continuă de specialitate în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și autorizării construcțiilor, la nivelul municipiilor, altele decât cele prevăzute la lit. a) și orașelor;

c) de arhitect diplomat, urbanist diplomat sau de conductor arhitect, precum și de inginer sau subinginer în domeniul construcțiilor sau inginer cu specialitatea inginerie economică în construcții, absolvenți ai cursurilor de formare profesională continuă de specialitate în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și autorizării construcțiilor, la nivelul comunelor.

• (Persoanele prevăzute la alin. (1) lit. b) și c) care au formaţia profesională de inginer sau subinginer în domeniul construcțiilor sau inginer cu specialitatea inginerie economică în construcții și care au promovat concursul pentru ocuparea funcției publice, dar nu au studii în domeniul urbanismului și amenajării teritoriului, au obligația să absolve cursurile de formare profesională specifice organizate de Institutul Național de Administrație în colaborare cu Registrul Urbaniștilor din România, sub coordonarea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, în termen de maximum un an de la numire, sub sancțiunea eliberării din funcția publică.

De ce a aprobat Guvernul aceste modificări

Potrivit expunerii de motive, Guvernul Cîțu susține că a aprobat aceste modificări pentru că foarte multe localități nu găsesc arhitecți să angajeze.

Motivele expuse de Guvern sunt următoarele:

• din cele 41 de județe, funcția de arhitect-şef este ocupată pe perioadă nedeterminată sau pe perioadă determinată în doar 27 de județe, din cele 103 municipii funcţia de arhitect-şef este ocupată pe perioadă nedeterminată sau pe perioadă determinată în doar 54 de municipii, din cele 6 sectoare ale municipiului București, în 4 sectoare este ocupată pe perioadă nedeterminată sau pe perioadă determinată funcția de arhitect-şef, în cele 216 orașe funcția de arhitect-şef este ocupată pe perioadă nedeterminată sau pe perioadă determinată în 76 de orașe, iar din cele 2.862 de comune, funcția de arhitect-şef este ocupată pe perioadă nedeterminată sau pe perioadă determinată în doar 19 dintre acestea.
• la nivel național există 3 județe în cadrul cărora funcția de arhitect șef nu este ocupată pe perioadă nedeterminată sau pe perioadă determinată, respectiv Gorj, Buzău și Ialomița, în nicio unitate administrativ-teritorială.
• luând în considerare lipsa de arhitecți șefi la nivelul unităților administrativ teritoriale, fapt care creează impedimente majore în întocmirea documentațiilor prevăzute de lege pentru elaborarea planurilor urbanistice generale, zonale și de detaliu, în emiterea avizelor de oportunitate pentru elaborarea planurilor urbanistice zonale inițiate de investitorii privați, în emiterea certificatelor de urbanism și autorizaţiilor de construire/desființare, generându-se un blocaj important în implementarea investițiilor private și publice, inclusiv realizate cu fonduri europene,
• neadoptarea unor măsuri urgente în vederea soluționării conduce la blocaje în ceea ce privește desfășurarea activității autorităţilor administrației publice locale de autorizare a construcțiilor și realizare a investițiilor indiferent de sursele de finanțare ale acestora, fonduri private sau fonduri publice, naționale sau europene, iar aceste blocaje generează riscul ca investitorii vătămaţi în drepturile lor să se îndrepte în justiție împotriva autorităţilor administrației publice locale
• prin neexercitarea atribuțiilor specifice, nu se poate asigura îndeplinirea obligației statului de garantare a dreptului constituțional al cetăţenilor la un mediu sănătos și la proprietate.

Ce efecte nocive are

Alexandru Găvozdea, președintele Ordinului Arhitecților din România, este de părere că funcția de arhitect șef nu poate fi ocupată de cineva fără studii în domeniu deoarece persoana respectivă trebuie să poată citi, înțelege și emite judecăți pe planuri de urbanism generale, zonale și de detaliu, ceea ce nu va putea face fără pregătirea necesară.

”Nu e bine pentru că se permite ocuparea funcției publice de specialitate cu persoane care nu au această specialitate nici dobândită prin studii, nici calificată în alt fel și atestată, ceea ce periclitează întreaga activitate a arhitecților șefi respectivi, care nu este doar una de emitere a certificatelor de urbanism și autorizație de construire, ci și planificare a dezvoltării pe termen mediu și lung a localităților și lucrul ăsta nu se poate face fără să te pricepi la acest domeniu. Poate un inginer economist să fie arhitect șef la fel cum poate un absolvent de științe politice sau un IT-ist să prescrie tratamente medicale sau să ne opereze pe cord. Nu pot să mă exprim cu privire la modul de dezvoltare al unei localități dacă eu nu știu ce presupune dezvoltarea urbanistică pentru că nu am învățat niciodată lucrul acesta și nici nu pot să cer dreptul de a mă exprima, de a lua decizii, de a semna documente administrative sub promisiunea că undeva, în următoarele 12 luni sau mai mult voi face niște cursuri de formare profesională. Nu există niciun fel de elemente în programa facultăților de inginerie economică care să pregătească un asemenea absolvent pentru a ocupa funcția de arhitect-șef. Realitatea este că nici măcar pentru absolvenții de arhitectură și urbanism, absolvirea facultății nu este o garanție a competenței de a fi arhitect șef. De aceea a fost instituit acel atestat al Registrului Urbaniștilor, care prin această Ordonanță se elimină și care este esențial”, a explicat Găvozdea pentru HotNews.ro.

A doua problemă semnalată este că funcția de arhitect șef poate fi prestată în interiorul unor structuri asociative ale comunelor, orașelor și municipiilor de persoane care nu sunt funcționari publici și nu au răspunderea asociată.

”În al doilea rând este problematic că se propune ca această funcție să fie exercitată de către personal angajat prin asociațiile orașelor, municipiilor sau comunelor care sunt asociații de drept privat, ceea ce scoate de fapt responsabilitatea acestui act al funcționarului public de pe traseul de responsabilitate din administrația publică cu buclă prin zona privată, astfel că în acest fel nu mai este garantată responsabilitatea celor care semnează actele administrative. În felul acesta eventualele pagube produse de aceste acte administrative nu mai pot fi aduse înapoi pe traseul de responsabilitate al administrației publice locale care în mod normal trebuie să răspundă pentru acest lucru. Practic dându-se responsabilitatea de funcție publică afectează grav interesul public pe care trebuie să-l apere o funcție publică”, a mai explicat Găvozdea.

Președintele Ordinului Arhitecților spune că, adoptată în această formă, legea va duce la haos, iar interesul investitorilor privați va prima în fața interesului public.

”Consecințele vor fi acelea că în unitățile administrativ teritoriale în care postul va fi ocupat de persoane fără pregătire sau o pregătire care nu este temeinică se vor lua decizii cu privire la dezvoltarea mediului construit care să nu fie în interesul public ci împotriva sa, care să nu fie corelate unele cu altele și cu imaginea globală, cu strategia de dezvoltare a așezării și care de fapt să degradeze prin intervenții greșite, dăunătoare, mediul construit lucru care o dată făcut își continuă efectele nocive asupra vieții noastre timp de zeci, chiar 100 de ani”, a mai spus Găvozdea.

Se merge pe o prezentare apocaliptică

Acesta acuză că cifrele prezentate de inițiatorii Ordonanței de urgență, că ar fi mii de comune fără arhitect șef, sunt false.

”Este o realitate că undeva spre jumătate din posturile de arhitect șef constituite la nivelul țării sunt în acest moment vacante, însă nu este vorba despre numerele pe care le-au avansat inițiatorii Ordonanței de urgență. Ci este vorba de o fracție de 1 la 10 din numerele avansate. Nu este vorba de circa 5000 de posturi care ar fi necesare pentru 3.800 de UAT-uri din țară, este vorba doar despre un pic peste 450 de posturi de arhitect șef constituite astăzi în organigramele primăriilor din țară și CJ-urile, din care circa jumătate sunt ocupate în acest moment. Iar pentru celelalte există evident un număr semnificativ, de peste 12.000 de specialiști existenți, care pot fi folosiți ca bazin de selecție. Se pedalează în continuare pe o prezentare apocaliptică, în care 2.800 de comune din țară nu au arhitect șef. Da, așa este, dar nici nu și-au pus problema 2.400 dintre ele, vreodată, dacă au sau nu au nevoie de arhitect șef pentru că 94% au mai puțin 10 certificate de urbanism pe lună emise pe teritoriul lor. La o încărcare de muncă de 2-3 ore pentru un certificat de urbanism nu ar justifica niciodată un post de arhitect șef. 75% dintre ele nu au mai mult de 1 certificat de urbanism pe lună emis, deci nu există deloc această nevoie. Nu poate ține o comună care nu generează dezvoltare un job suplimentar un job suplimentar și plătit”, a explicat Găvozdea.

Acesta spune că de multe ori posturile libere de arhitect șef nu sunt ocupate din cauza presiunilor uriașe pe acest job, de la primari și dezvoltatori imobiliari, iar acolo unde chiar s-au organizat concursuri serioase și nu a venit nimeni, există soluții, de exemplu serviciul să fie prestat de Consiliul Județean.

”De ce aceste posturi nu sunt ocupate? Nu ține de numărul de specialiști existenți ci de presiunea asupra unei asemenea funcții, mai ales în polii de creștere și comunele alăturate polilor de creștere. Este un job dur să fii arhitect șef într-o zonă cu multă activitate, iar în bună măsură pentru asemenea funcții nici nu se organizează concursuri. Sunt însă și situații în care aceste posturi efectiv nu sunt ocupate chiar dacă se organizează concursuri. Soluțiile nu sunt unele paușale, universale, este un pachet de soluții. În unele zone aceste funcții pot fi preluate de arhitectul șef al județului. Sunt câteva județe unde acest lucru funcționează foarte bine. În alte părți o asociere de mai multe comune sau comune cu orașe pot să pună resursele la un loc și este o soluție. Pot exista și alte soluții, ne-am oferit să discutăm și să analizăm aceste lucruri împreună cu cei care resimt această nevoie, primarii comunelor orașelor și municipiilor, însă ofertele noastre au rămas fără ecou”, a mai declarat Găvozdea.

În prezent, în comunele unde nu este arhitect-șef, această funcție putea fi asigurată prin convenție de către Consiliul Județean. Din 2011, acest lucru se putea face și prin AD-uri care puteau împreună să-și organizeze un astfel de serviciu.

Raluca Munteanu: Proiect toxic care va avea efecte negative uriașe în privința calității vieții

Și Raluca Munteanu, arhitect și coordonator de proiecte al fundației Pro Patrimonio, este de părere că aceste modificări nu sunt benefice.

”Proiectul de lege privind aprobarea OUG 79/2021 pentru ocuparea funcției de arhitect șef reprezintă o relativizare inacceptabilă a profesionalismului necesar pentru dezvoltarea urbană. Din păcate este o confuzie majoră în rândul decidenților, punând semnul egal în construirea (oriunde, oricât și oricum) și dezvoltarea urbană. Sustenabilitatea este de mult un cuvânt gol, care nu se regăsește în nicio politică urbană. Propunerea adaugă la asta faptul că poziția de specialist principal al unei administrații responsabil cu planificarea urbană și viziunea de dezvoltare sustenabilă poate să revină altor profesii decât cea de arhitect. Din păcate acest proiect toxic va avea efecte negative uriașe în privința calității vieții și protecția și calitatea mediului – de durată lungă și va afecta multe generații viitoare. Cu regret constat că această propunere este contrară oricărei practici europene unde calitatea vieții și a mediului sunt pe primul loc, iar dezvoltarea nu înseamnă liber la construcții de orice fel și oricunde, doar pentru că sunt bani”, a declarat aceasta pentru HotNews.ro.

Dan Marin, arhitect, este de părere că problema ar putea fi rezolvată prin pregătirea mai multor urbaniști și nu să se recurgă la improvizații precum cea a ”recalificării” grăbite a unor specialiști în inginerie economică.

”Atât timp cât unul din motivele care susțin existența învățământului de urbanism este și cel al pregătirii unor profesioniști ai domeniului care vor activa în structuri publice, cred că era mult mai potrivit să fie întărită această direcție, și nu să se recurgă la improvizații precum cea a ”recalificării” grăbite a unor specialiști în inginerie economică. Se pleacă probabil de la premisa greșită că urbanismul are o componentă tehnică și administrativă care primează asupra celei spațiale și culturale și, de aici, concluzia ca un inginer în economia construcțiilor, cu un minimum de pregătire în domeniu – oricum, sustrasă unui control profesional riguros – poate face față misiunii de arhitect șef. În mod evident, modul în care este tratată această problemă își are una din explicații în înțelegerea deformată, cantitativă, a ideii de dezvoltare. Se uită adesea prea ușor că finalitatea urbanismului – ca modelare a spațiului în care trăim – trebuie să fie în primul rând umanistă, nu economică”, a explicat Dan Marin

pentru HotNews.ro.