Proiectele legislative ale lui Catalin Radulescu, avize favorabile in Comisia pentru drepturile omului. Intre prevederi: Senatul numeste procurorii sefi in locul Presedintelui; Apelurile la Inalta Curte sa fie declarate doar in favoarea inculpatilor

Proiectul de lege depus anul trecut de deputatul PSD Catalin Radulescu, prin care presedintele Romaniei este eliminat din procedura de numire a procurorilor de rang inalt, fiind inlocuit de Senatul Romaniei, a primit aviz favorabil la comisia pentru drepturile omului din Camera Deputatilor, a anuntat intr-un comunicat de presa deputatul USR Sergiu Vlad, membru in comisie. Proiectul se afla in procedura legislativa desi Radulescu declarase anul trecut, la Digi24, ca proiectul a fost depus inainte sa inceapa lucrul pe legile justitiei comisia speciala, si a dat de inteles ca nu le mai sustine, afirmand ca va merge si el „pe varianta decisa”, care a fost in final votata in parlament.

Alaturi de acest proiect a primit aviz favorabil si proiectul sau de modificare a Legii 304/2004 privind organizarea judiciara, depus in acelasi timp de Radulescu, care prevede, printre altele, infiintarea unei Sectii speciale in cadrul Parchetului general pentru investigarea infractiunilor comise de magistrati, lucru deja prevazut in proiectul care a fost votat de Parlament la sfarsitul anului trecut. Cealalta prevedere din acest proiect este aceea ca apelurile la Inalta Curte de Casatie si Justitie nu vor putea fi declarate decat in favoarea inculpatilor.

Ambele proiecte au fost semnate de aproape 40 de parlamentari PSD. Cativa dintre acestia si-au retras intre timp semnaturile.

Tot aviz favorabil a primit si proiectul sau care prevede ca faptele savarsite de demnitari ce determina conflictul de interese sau starea de incompatibilitate sa se prescrie in termen de 3 ani. Acest proiect a fost semnat de 100 de parlamentari PSD.

Deputatul PSD Catalin Radulescu a fost condamnat definitiv la un an si sase luni de inchisoare cu suspendare in decembrie 2016 pentru dare de mita si efectuare de operatiuni financiare ca acte de comert, incompatibile cu functia.

„Pe viitor, Dragnea si Tariceanu nu vor sa mai depinda de presedintele Iohannis pentru a putea demite procurorii care ancheteaza coruptii din PSD-ALDE si le strica planurile de acaparare a banilor publici. In prezent, decizia finala de revocare a sefei DNA, Laura Codruta Kovesi, este la presedintele Romaniei, desi atributiile sale privind numirea si revocarea procurorilor-sefi au fost oricum diminuate prin noile legi ale justitiei”, se arata in comunicatul trimis de USR.

„Am fost singurul care a votat impotriva in Comisia pentru drepturile omului, dar cu votul colegilor din PSD-ALDE-UDMR proiectul a primit aviz pozitiv. I-am intrebat pe colegi daca ar mai fi sustinut proiectul in situatia in care domnul Victor Ponta era presedinte in locul lui Klaus Iohannis. Este inadmisibil sa schimbam legi atat de importante in domeniul justitiei, in functie de interesele de moment ale reprezentantilor puterii”, a declarat deputatul USR Sergiu Vlad, citat in comunicat.

USR atrage atentia ca este obligatorie consultarea Comisiei de la Venetia cu privire la modificarea procedurii de numire si revocare a procurorilor sefi, aceasta fiind o recomandare a raportului MCV din 2017.

„Deputatul mitraliera, sustinut de alti 40 de colegi din PSD, continua sa traga cu proiecte de legi in justitia din Romania, propunand modificari la cele mai importante legi din domeniu, legi care asigura integritatea functiei publice, functionarea sistemului judiciar si coerenta politicii penale a statului. Asistam la un nou episod din festivalul inculpatilor si reamintim ca disperarea domnului Radulescu vine exact din faptul ca a fost condamnat definitiv pentru dare de mita si alte infractiuni de coruptie. Devine din ce in ce mai clar ca varianta corecta este cea a sustinerii initiativei cetatenesti de revizuire a Constitutiei pentru interzicerea penalilor in functii publice”, a afirmat si deputatul USR Silviu Dehelean, membru in Comisia juridica si in comisia speciala pentru legile justitiei.

Ca procedura legislativa, cele trei proiecte trebuie sa primeasca raport inainte de a fi votate in plenul Camerei Deputatilor, care este doar prima camera sesizata, si apoi sa ajunga la Senat, camera decizionala. Teoretic, raportul ar urma sa fie dat de comisia speciala pe legile justitiei si modificarile la codurile penale, daca aceasta va mai functiona pe viitor, daca nu, de comisia juridica.