Proiectul de lege privind despagubirile: cum a criticat de fapt CEDO documentul si care sunt vulnerabilitatile semnalate
Autoritatea pentru Restituirea Proprietatilor a anuntat marti, 9 aprilie, ca CEDO apreciaza eforturile statului roman in problema retrocedarilor si proiectul noii legi privind despagubirile si ca expertii CEDO au facut unele propuneri legate de noua lege, insa nu a dat mai multe detalii in acest sens. In realitate insa, dupa cum arata un document oficial facut public miercuri 10 aprilie, expertii CEDO au criticat in termeni destul de duri mai multe aspecte din lege si au facut unele recomandari din care doar o parte au ajuns in forma finala a proiectului de lege adoptat miercuri de Guvern. CEDO considera ca unele probleme pot fi un obstacol in calea validarii de catre Comitetul de Ministri al Consiliului Europei si in judecarea viitoarelor cauze la Curte.
- Expertii CEDO au spus ca modul de calcul „complica inutil” procedura de despagubire si ca noua lege presupune un numar de probleme si riscuri deloc de neglijat. In plus, au considerat ca unele din masurile propuse risca sa fie ineficiente, ca noii legi ii lipsesc unele elemente de predictibilitate si ca exista mai multe vulnerabilitati in proiect.
Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor (ANRP) anunta, marti, ca reprezentantii CEDO au apreciat in cadrul unei intalniri la Strasbourg cu o delegatie romana noul proiect vizand retrocedarile, ca l-au apreciat ca fiind unul foarte complex care va rezolva problemele aparute din aplicarea legilor anterioare si ca s-au facut propuneri legate de noua lege, dar nu a dat mai multe detalii in acest sens.
Ceea ce nu a precizat ANRP este ca, de fapt, reprezentantii si expertii CEDO au criticat in termeni destul de duri anumite aspecte ale legii intr-un document publicat pe 10 aprilie si care a tratat fiecare aspect al noii legi a retrocedarilor.
Documentul cu analiza expertilor CEDO poate fi consultat la adresa urmatoare (in limba franceza) si a fost publicat pe site-ul Consiliului Europei.
documente
Analiza CEDO asupra noii legi a retrocedarilor (franceza)
(11 Apr 2013) PDF, 124KB
Printre altele, expertii CEDO au caracterizat procedura de despagubire ca fiind „complicata inutil” si ca noua lege presupune un numar de probleme si riscuri deloc de neglijat. In plus, expertii CEDO au considerat ca unele din masurile propuse de statul roman risca sa fie ineficiente, ca noii legi ii lipsesc unele elemente de predictibilitate si ca exista mai multe vulerabilitati in proiect.
CEDO: Unele probleme pot fi un obstacol in calea validarii de catre Comitetul de Ministri al Consiliului Europei si in judecarea viitoarelor cauze la Curte
Expertii din cadrul Departamentului de executie a Deciziilor CEDO considera ca noua lege ridica un numar de probleme si intrebari deloc de neglijat, „ce ar putea fi un obstacol in calea validarii noului mecanism de catre Comitetul de Ministri, in cadrul procedurii executiarii hotararii pilot, si de catre CEDO, in judecarea viitoare a unor dosare pe aceeasi problematica”.
Una dintre punctele slabe principale ale noii legi se leaga de riscurile ca despagubirea in natura ar putea avea o aplicare foarte limitata din cauza lipsurilor la nivel local, central si in ceea ce priveste informatiile cadastrale si de inventar.
„Solutiile luate in vedere nu sunt in concordanta cu situatia din teren”, se arata in document.
„Durata previzionata pentru implementarea masurilor din noua lege (ce poate duce pana in 2029), impreuna cu complexitatea mecanismului, sunt considerate a fi o alta slabiciune a proiectului”, se arata in documentul publicat pe site-ul Consiliului Europei.
CEDO, despre despagubirea in natura propusa de Romania: “Exista dubii asupra viabilitatii unui astfel de mecanism de reparatie”
In analiza proiectului de lege realizat de Guvernul Ponta, este evidentiat faptul ca despagubirea in natura ar putea avea o aplicare foarte limitata din cauza lipsurilor la nivel local, central si in ceea ce priveste informatiile cadastrale si de inventar.
In document se precizeaza ca „in lipsa justificarii unor astfel de solutii propuse in noua lege, exista dubii asupra viabilitatii unui astfel de mecanism de reparatie”. Oficialii CEDO considera ca masurile propuse de statul roman risca sa fie ineficiente si ca, peste cativa ani de la intrarea in vigoare a legii, din cauza lipsei de solutii si a aplicarii limitate a despagubirilor in natura, marea majoritate a cererilor de despagubire sa fie tot pentru bani.
„Acest scenariu ridica intrebarea daca autoritatile romane vor avea resursele financiare disponibile pentru a acorda aceste despagubiri in bani.
In document se aminteste ca decizia pilot a CEDO cerea autoritatilor romane sa ia masuri urgente pentru o restituire si o despagubire dreapta, dar ca aceste aspecte nu se regasesc in noua lege. (P22)
Oficialii CEDO considera ca noii legi ii lipsesc unele elemente de predictibilitate in ceea ce priveste valoarea bunurilor nationalizate si imobilele ce ar urma sa fie returnate in natura
Oficialii Curtii isi pun intrebari cu privire la acuratetea unor termene din noua lege. „In noiembrie 2011, autoritatile estimau ca e nevoie de 18 luni pentru a se putea face un inventar al imobilelor disponibile in tara. In aceste conditii, este termenul de 180 de zile din noua lege realist? Mai exista dubii si cu privire la cat de realista e perioada de infiintare a Fondului National, lucru ce afecteaza intreg mecanismul de despagubire”, se mai arata in document. (paragraful 40).
Oficialii CEDO considera ca noii legi ii lipsesc unele elemente de predictibilitate in ceea ce priveste valoarea bunurilor nationalizate si imobilele ce ar urma sa fie returnate in natura, elemente care introduc un risc de arbitrariu si discriminare in aplicarea noilor masuri.
„In plus, noua lege nu raspunde la intrebarea daca proprietarul este obligat sa accepte imobilul oferit de stat ca despagubire in schimbul proprietatii nationalizate”, mai mentioneaza documentul la paragraful 50.
Valorea imobilelor va fi calculata dupa grila notariala din 2013, insa platile vor fi facute esalonat din 2017. CEDO: Avand in vederea perioada mare, e nevoie de o indexare a sumelor
Reprezentantii CEDO aduc in discutia o problema ridicata in repetate randuri in tara si de catre Asociatiile Fostilor Proprietari – evaluarea imobilelor conform grilei notariale de la data in vigoare a legii, adica aprilie-mai 2013, desi platile in bani vor fi facute in transe anuale incepand abia din 2017.
„Avand in vedere durata considerabila de timp dintre data de referinta (n.r. data intrarii in vigoare a legii si forma grilei notariala de atunci) si valorificarea punctelor de despagubire acordate, putand ajunge si pana la 16 ani, este necesar sa se asigure si o modalitate de indexare a valorii cu rata de inflatie. Mai mult, o astfel de masura (n.r de indexare) a fost prezentata comitetului in mai 2012 (n.r. dar lispeste in actuala lege)”, sustin expertii CEDO (paragraful 61).
CEDO: “Ar fi folositor sa stim motivul pentru care autoritatile romane au optat pentru acest sistem ce pare sa complice inutil procedura”
In plus, pe langa evidentierea lipsei unei indexari a valorii stabilite de stat pentru imobile, expertii CEDO se intreaba de ce statul roman a realizat un sistem nenecesar de complicat.
„Din cauza ca noua lege stipuleaza ca un punct (n.r. de despagubire) are o valuare de 1 RON, ar fi folositor sa stim motivul pentru care autoritatile romane au optat pentru acest sistem ce pare sa complice nenecesar procedura, in loc sa indice simplu valoarea proprietatii in moneda nationala”, se arata in document la paragraful 62.
“Este necesar ca autoritatile sa specifice cum a fost fixata perioada de esalonare a platilor”.
In acest sens, expertii CEDO considera ca „este dificil de inteles in ce fel au calculat autoritatile impactul bugetar al masurile impuse de lege sau in ce masura esalonarea platilor reprezinta un echilibru just intre interesul general si interesul fostilor proprietari, mai ales ca platile vor fi facute abia din 2017„.
„Autoritatile ar putea sa adreseze ingrijorarilor exprimate de ONG-uri si sa spuna daca intentioneaza sa ia masuri pentru a asista detinatorii vulnerabili pentru a le facilita participarea la licitatii. Ar putea, de asemenea, sa ia in considerare sa scuteasca unii beneficiarii cu un numar mic de puncte de despagubire de la participarea obligatorie la licitatii”, se mai arata in document.
Nou lege pastreaza prefectul ca un lant in controlul de legalitate, desi in trecut autoritatile au dorit eliminarea acestei verigi pentru a accelera procedura administrativa, mai arata expertii CEDO.
CEDO a facut sugestii, guvernul a adoptat doar o parte din ele
In documentul de pe site-ul Consiliului Europei, se discuta si despre termenele foarte lungi care pot fi nedrepte pentru o anumita categorie de proprietari. Expertii CEDO dau si sugestii in partea finala a documentului, insa nu toate au fost impartasite de autoritatile romane.
„In caz ca autoritatile cred ca este imposibil sa scurteze perioadele de analiza a dosarelor, atunci o solutie ar fi oferirea despagubirilor in bani mai repede (n.r. mai devreme de 2017) si fara sa se mai treaca prin etapa licitatiilor nationale, cel putin pentru anumite categorii de fosti proprietari (detinatorii de un numar limitat de puncte, cetateni cu varsta inaintata etc)”, considera expertii CEDO.
Pentru a raspunde riscurilor si slabiciunilor evidentiate in document, reprezentantii CEDO sugereaza mai multe masuri printre care reducerea timpului de analiza a dosarelor, alocarea de resurse financiare si umane catre autoritatile abilitate sa rezolve dosare, precum si deschiderea „imediata” a despagubirilor in bani (fara a trece prin etapa licitatiilor), “cel putin pentru o anumita categorie de proprietari”, cei vulnerabili.
In plus, este recomandata si indexarea cu inflatia a valorilor stabilite pentru imobilele nationalizate in baza grilei notariale de la data intrarii in vigoare a legii (n.r. 2013).
In ceea ce priveste raspunsurile date de partea romana la observatiile facute de expertii CEDO, acestia au “indicat disponibilitatea de a include schimbari in proiectul de lege”, insa, dupa cum se poate consulta in forma finala a proiectului de lege adoptat miercuri de Guvern, nu toate problemele ridicate de expertii internationali au fost abordate.
Partea romana a acceptat sa scurteze perioada de analiza a dosarelor la Secretariatul; Comisiei Centrale de Stabilire a Despagubirilor de la 60 de luni la 36 de luni, dar doar pentru dosarele pe fond funciar si sa elimine obligativitatea participarii la licitatiile nationale inainte de a putea beneficia de despagubiri in bani din 2017.
De ce nu vrea statul indexarea valorilor imobilelor nationalizate cu inflatia? “Nu este necesar, statul roman are tinte fixe in ceea ce priveste inflatia in urmatorii ani”
In schimb, partea romana nu a considerat aprecierile expertilor CEDO privind indexarea valorilor imobilelor nationalizate cu inflatia, desi platile vor fi facute pe o perioada foarte lunga de ani, dar valoarea va fi stabilita conform grilei notariale din 2013.
“In ceea ce priveste indexarea cu inflatia a valorii compensatiilor determinate de grila notariala, autoritatile romane au declarat ca o astfel de masura nu este necesara, in opinia lor, deoarece Guvernul roman are tinte fixe in ceea ce priveste inflatia in urmatorii ani.
Avand in vederea perioada considerabil de mare intre data evaluarii proprietatii (data intrarii in vigoare a legii) si de valorificarea in bani a punctelor, aceste argumente nu conduc la o justificare convingatoare pentru lipsa din lege a unor masuri care sa fixeze un mod de indexare cu inflatia”, considera expertii CEDO.
Legea in forma finala, adoptata de Guvern. Urmeaza angajarea raspunderii in Parlament
Guvernul a adoptat in sedinta de miercuri forma finala a noii legi a retrocedarilor, lege pe care Guvernul Ponta isi va angaja raspunderea in Parlament.
Cererile privind privind restituirea proprietatilor nationalizate de regimul comunist ar urma sa fie solutionate pana cel tarziu 2017, iar intaietate vor avea despagubirile in natura care la nivel local vor trebui sa fie realizate pana la 1 ianuarie 2016.
Spre deosebire de prima forma, noul proiect elimina obligativitatea uneie din cele trei etape a procesului de despagubire – particaparea la liitatii nationale. Astfel, cei care n-au putut fi despagubiti din natura, vor primi puncte ce vor putea fi transformate in transe anualede 14%, dar abia de la 1 ianuarie 2017 – masura ce se mentinte. In plus, s-a schimbat impozitarea samsarilor de drepturi litigioase cu 85%, cu o prevedere asemanatoare.
In cazul dosarelor solutionate pana la data intrarii in vigoare a noii legi, plata sumelor de bani se va face in termen de 5 ani, in transe anuale egale, incepand de la 1 ianuarie 2014.
Fostii proprietari critica intens legea: „Despagubirile vor fi amanate dupa 2017 cand va veni alt guvern”
In replica la proiectul propus de Guvern, asociatiile fostilor proprietari au declarat ca acesta este unul nedrept, „o lege schioapa”.
Fostii proprietari considera ca prin actualul proiect de lege „se prevede tergiversarea acordarii despagubirilor, se doreste amanarea platii acestora, astfel ca plata lor sa cada in sarcina guvernelor viitoare, intre timp putand interveni decesul petentilor, in majoritate persoane in varsta”.
Citeste si: