Proiectul de reformă a ANI, contestat de 12 ONG-uri: „Sub pretextul reformelor PNRR, se încearcă scăderea standardelor de integritate”

12 organizații neguvernamentale critică, într-o scrisoare deschisă, proiectul de lege privind reforma Agenției Naționale de Integritate (ANI), transmis marți în Parlament de ministrul interimar al Justiției, Cătălin Predoiu.

Cele 12 organizații ale societății civile susțin că proiectul de lege privind reforma ANI, depus în Parlament marți de ministrul interimar al Justiției, Cătălin Predoiu, „nu respectă angajamentele internaționale ale României, îi lipsește pe cetățeni de instrumentele civice de monitorizare a corupției, conține prevederi neconstituționale și este incompatibil cu statul de drept”.

Proiectul prevede că declarațiile de avere și de interese rămân obligatorii, însă nu vor mai fi publicate. Acestea sunt deja nepublice din mai 2025, după decizia Curții Constituționale potrivit căreia anumite informații din declarații țin de viața privată și de protecția datelor personale.

„Organizațiile semnatare trag un semnal de alarmă că, sub pretextul reformelor PNRR, se încearcă scăderea și mai mult a standardelor de integritate din România, pe fondul acutizării problemelor de corupție din justiție și administrația publică”, transmit semnatarii.

Organizațiile atrag atenția că decizia CCR nu a impus secretizarea integrală a declarațiilor și că varianta pregătită anterior de Ministerul Justiției prevedea o declarație publică de interese financiare, care ar fi permis menținerea unui nivel de transparență în limitele stabilite de Curte.

„Forma parlamentară elimină complet acest mecanism. Ea prevede că obligația de depunere a declarațiilor de avere și de interese «nu atrage publicitatea acestora» și că toate declarațiile sunt păstrate de ANI, în condiții de confidențialitate, timp de șapte ani. Nu mai există nici declarația publică de interese financiare și nici un mecanism echivalent de transparență diferențiată”, se arată în scrisoarea deschisă.

„Acest proiect de lege reprezintă un regres și față de Decizia Curții Constituționale a României care stabilit că legiuitorul „are o marjă de apreciere” pentru a reglementa, în cazul persoanelor care ocupă funcții de demnitate publică, o declarație publică de interese financiare, construită pe segmente și praguri valorice. Curtea Constituțională a reiterat constant în jurisprudența sa că publicitatea declarațiilor de interese este justificată de prevenirea corupției instituționale”, au mai transmis semnatarii.

„Proiectul de lege este prezentat ca îndeplinirea unui angajament PNRR când, de fapt, reprezintă opusul respectivului angajament”

Semnatarii susțin că proiectul este prezentat drept o reformă necesară pentru îndeplinirea unui jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), însă modificările propuse merg în direcția opusă. 

„Proiectul de lege este prezentat ca îndeplinirea unui angajament PNRR când, de fapt, reprezintă opusul respectivului angajament. Conform Jalonului 431 al PNRR, «actualizarea legislației privind integritatea se va realiza pe baza unei evaluări și analize prealabile a legilor privind integritatea». Analiza a fost realizată de către Agenția Națională de Integritate prin intermediul proiectului «NIAct – Actualizarea legislației în domeniul integrității și oferirea de sprijin autorităților și deponenților în tranziția către declararea digitală a averilor și intereselor», cod SIPOCA 1158, finanțat din fonduri europene. Proiectul de lege propus nu se bazează și nu respectă nici o recomandare din cadrul analizei, ci prioritățile politice de subminare a integrității”, spun semnatarii.

Organizațiile avertizează că modificările propuse generează „un risc serios de neconformare”, care ar putea duce la pierderea unor fonduri europene de ordinul sutelor de milioane de euro. 

Critici privind transparența și controlul averilor 

De asemenea, cele 12 organizații critică eliminarea obligației de a declara bunurile soțului sau soției fără introducerea unui mecanism alternativ, dar și eliminarea obligației depunerii declarațiilor de avere la începutul și la finalul mandatului în toate situațiile, apreciind că astfel nu va mai exista „o fotografie patrimonială exactă” la intrarea și ieșirea din funcție.

Scrisoarea deschisă mai vizează restrângerea posibilității cetățenilor și organizațiilor societății civile de a sesiza ANI, cât și eliminarea de facto a interdicției de trei ani de a ocupa funcții publice ca urmare a conflictelor de interese, incompatibilităților și averii nejustificate.

Cele 12 organizații cer Parlamentului să modifice substanțial proiectul de lege.

Printre solicitările acestora se numără reintroducerea declarației publice de interese financiare, declararea bunurilor soțului sau soției, obligativitatea depunerii declarațiilor la începutul și la finalul mandatului, eliminarea prevederilor privind nesancționarea conflictelor de interese în organele colegiale și eliminarea dispozițiilor referitoare la Consiliul Național de Integritate pe care le consideră neconstituționale. 

Scrisoarea deschisă este semnată de Asociația pentru Cooperare și Dezvoltare Durabilă, Expert Forum, Asociația Română pentru Transparență – Transparency International România, Asociația Pro Democrația, Centrul pentru Inovare Publică, Centrul de Resurse Juridice, ActiveWatch, CeRe – Centrul de Resurse pentru participare publică, Societatea Academică din România, Centrul pentru Jurnalism Independent, Asociația Centrul Român de Politici Europene (CRPE) și Funky Citizens.