Proiectul Ministerului Justitiei si al Primariei Capitalei de a realiza un "Cartier pentru justitie", o sala de spectacole si un centru de afaceri pe terenul liber de pe bulevardul Unirii, revine in discutie

Proiectul Ministerului Justitiei si al Primariei Capitalei de a realiza un „Cartier pentru justitie”, o sala de spectacole, un centru de afaceri si mai multe spatii publice pe terenul liber de pe bulevardul Unirii, langa Biblioteca Nationala a Romaniei, revine in discutie. Municipalitatea solicita Guvernului Romaniei emiterea unei hotarari privind transmiterea terenului pe care ar urma sa se realizeze acest proiect din domeniul public al statului si administrarea Ministerului Dezvoltarii Regionale, Administratiei Publice si Fondurilor Europene, in domeniul public al Municipiului Bucuresti si administrarea Consiliului General al Municipiului Bucuresti, cu exceptia suprafetelor de teren proprietati particulare si a proprietatilor Municipiului Bucuresti.

Municipalitatea doreste sa amenajeze acolo un centru multifunctional, care va cuprinde: spatii administrative, spatii birouri, centrul de afaceri, investitii culturale, zona verde si de agrement si parcari. Proiectul de hotarare va fi supus aprobarii Consiliului General la sedinta de saptamana viitoare, apoi urmeaza sa fie discutat de Guvern.

„La nivelul Municipiului Bucuresti se inregistreaza in prezent un deficit major cu privire la bunurile imobile destinate dezvoltarii si implementarii unor proiecte in domeniul urbanismului si amenajarii teritoriului si a unor proiecte in domeniul cultural. Avand in vedere valoarea imobilului delimitat de Bd. Unirii, Str. Nerva Traian, Bd. Octavian Goga si Bd. Mircea Voda, conferita mai ales de amplasarea acestuia intr-o zona usor accesibila, consideram ca se preteaza pentru realizarea unor obiective de investitii care sa cuprinda: spatii administrative, spatii birouri, centrul de afaceri, investitii culturale, zona verde si de agrement si parcari. Dupa 1990 acest amplasament s-a aflat in administrarea Ministerului Culturii si Cultelor, Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, in prezent fiind in administrarea Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice. Tinand seama de importanta amplasamentului se va urmarii ca prin proiectele ce se vor realiza, si anume Districtul de justitie, sala de concerte, spatii administrative, centru de afaceri si zona verde si de agrement, sa se dea vechiului obiectiv abandonat un caracter unitar si reprezentativ pentru imaginea Capitalei”, se arata in expunerea de motive a proiectului de hotarare.

In decembrie 2014, Ministerul Justitiei a anuntat ca vrea sa construiasca un ‘Cartier pentru Justitie’ care sa grupeze urmatoarele institutii: Curtea de Apel Bucuresti, Judecatoriile Sectoarelor 2 si 5, Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti, Consiliul Superior al Magistraturii, Scoala Nationala de Grefieri, Institutul National al Magistraturii, Inspectia Judiciara pe doua hectare din terenul de pe bd. Unirii. Valoarea proiectului a fost estimata la doua sute de milioane de dolari. De atunci insa nu s-a mai discutat nimic despre acest proiect.

Inainte de acest proiect, in 2007, firma TriGranit Development Romania, intentiona sa dezvolte pe aceasta locatie proiectul imobiliar Esplanada, evaluat la un miliard de euro. Proiectul a fost blocat din cauza ca aproximativ jumatate din terenul de peste zece hectare a fost revendicat de fostii proprietari.

Initial, lucrarile erau prevazute sa inceapa in 2007, pentru derularea investitiei autoritatile incheind inca din 2006 un memorandum de colaborare cu reprezentantii dezvoltatorului.

Proiectul urma sa fie dezvoltat pe un teren de 10,7 hectare si sa aiba o suprafata totala construita de 800.000 metri patrati. Investitia ar fi inclus cladiri de birouri, comerciale, hoteliere, rezidentiale si cu destinatie sociala si culturala.

Statul roman, care detine o parte din teren, ar fi urmat sa beneficieze, dupa realizarea primei faze a proiectului, de o cladire in valoare de peste 40 de milioane de euro destinata activitatilor culturale, spatii de birouri pentru institutii ale statului de circa 12.000 de metri patrati, precum si parcari subterane publice.

Intregul ansamblu ar fi trebuit sa revina statului dupa 49 de ani, cand expira parteneriatul cu dezvoltatorul proiectului.