Proiectul prin care supermaketurile sunt obligate sa achizitioneze 51% din alimentele de la producatori locali sau regionali a fost votat si merge la promulgare

Proiectul de lege privind comercializarea produselor alimentare, potrivit caruia magazinele mari vor fi obligate sa se aprovizioneze cu produse alimentare pe lantul scurt, iar supermarketurile vor functiona in continuare si in week-end, a fost aprobat miercuri de Camera Deputatilor, transmite Agerpres. Legea merge acum la promulgare la presedintele Klaus Iohannis.

Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania a spus anterior ca apreciaza propunerea legislativa ar avea ca obiectiv „subminarea comertului modern” si sustine ca „lantul scurt de aprovizionare nu garanteaza sprijin pentru producatorii romani si restrange libertatea consumatorilor romani de a alege”.

Deputatii au luat decizia cu 293 de voturi pentru.

In dezbaterile din Camera Deputatilor, grupurile PNL, PSD si UDMR au anuntat ca vor vota proiectul de lege pentru modificarea si completarea Legii 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare.

Comisia pentru agricultura a Camerei Deputatilor a dat raport de adoptare proiectului de lege:

documente

Noul raport al comisiei de agricultura privind legea supermarketurilor

(8 Iun 2016) PDF, 1MB

„Nu inchidem magazinele in week-end, acea prevedere din proiect nu s-a discutat, am abandonat acele articole. Proiectul de lege prevede amenzi pentru cei care nu respecta alte prevederi importante din lege, precum aceea ca nu ai voie sa mai faci facturi in plus la producatori, nu ai voie sa impui un pret minim pe piata, cum s-a intamplat pana acum. Sunt amendati cu sume intre 100.000 – 150.000 de lei si in caz de abateri repetate se poate merge pana la inchiderea magazinului”, afirma presedintele Comisiei pentru agricultura, Nici Sapunaru, in dezbaterile de la comisie.

Potrivit proiectului de lege, „lantul scurt de aprovizionare este un lant de aprovizionare care implica un numar limitat de operatori economici in activitati de cooperare si de dezvoltare economica la nivel local si regional si relatii stranse intre producatori, procesatori si comercianti”.

Sapunaru preciza ca proiectul de lege stabileste ca pe etichetele produselor din carne proaspata trebuie trecuta tara de provenienta a carnii, iar pe produsele procesate din carne trebuie trecut procentul de carne din Romania continut de acestea.

Proiectul de lege prevede: „comerciantii – persoane juridice autorizate au obligatia ca pentru categoriile carne, oua, fructe, legume, miere de albine, produse lactate si de panificatie sa achizitioneze aceste produse in proportie de cel putin 51% din volum de marfa pe raft, corespunzator fiecarei categorii de produse, provenite din lantul scurt de aprovizionare.

Exceptie fac comerciantii cu o cifra de afacere de pana la 2 milioane de euro, echivalenta in lei. Metodologia de desfasurare a actiunilor privind lantul scurt de aprovizionare se aproba prin hotarare de Guvern”.

Asociatia supermarketurilor spunea acum o luna ca nu exista nicio garantie pentru protejarea producatorilor romani.

„Conceptul de adoptat de catre Comisia de Agricultura nu reprezinta deloc o garantie nici pentru consumatorul roman ca va avea acces la produse romanesti intr-o pondere mai mare – dar la preturi egale sau mai mici – si nici pentru producatorii romani ca vor fi aparati de concurenta unor producatori externi. Dimpotriva, apare riscul ca, de exemplu, producatorii bulgari sa devina mai atractivi pentru magazinele din sudul Romaniei si cei din Ungaria pentru magazinele din vestul tarii. In prezent, supermarketurile reprezinta principalul canal de promovare a produselor romanesti, iar aceasta tendinta va continua. Motivatia este simpla: consumatorii din Romania solicita produse romanesti”, arata Asociatia Marilor Retele Comerciale, intr-un comunicat din urma cu circa o luna.

Reprezentantii comerciantilor spun ca marile magazine „au inteles sa dezvolte impreuna cu producatorii locali proiecte comerciale dedicate produselor romanesti prin oferirea de servicii logistice si oportunitati de promovare. Aceste actiuni sunt realizate prin bugete de marketing – adica si prin asa-numitele , explicit acceptate si de legislatia comunitara” si subliniaza ca, prin efectul schimbarilor legislative preconizate, „acestea nu vor mai fi posibile.”