Proiectul privind organizarea alegerilor anticipate, pus în transparență decizională. Ce se schimbă pentru românii din străinătate și pentru candidați
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) anunță, luni, că proiectul de lege privind alegerile anticipate a fost pus în transparență, precizând că alegerile parlamentare anticipate pot fi organizate, în cazul în care se va ajunge în această situaţie.
„AEP consideră că este necesar ca modificările propuse să fie adoptate înaintea oricărei decizii privind organizarea unui scrutin anticipat. Această abordare răspunde exigențelor stabilite de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 150 din 12 martie 2020, pronunțată chiar în contextul unor măsuri privind organizarea alegerilor parlamentare anticipate. Curtea a reținut atunci că drepturile electorale sunt drepturi fundamentale, că sistemul electoral se reglementează prin lege organică, adoptată de Parlament, și că orice intervenție asupra legislației electorale trebuie să respecte principiul stabilității juridice în materie electorală, consacrat și de Codul bunelor practici în materie electorală al Comisiei de la Veneția”, se arată într-un comunicat de presă al AEP, citat de Agerpres.
Se reduc termene și numărul minim de susținători
Conform proiectului, Guvernul ar urma să adopte, la propunerea AEP și a Ministerului Afacerilor Interne, hotărârile privind data alegerilor, calendarul, cheltuielile și măsurile tehnice în cel mult cinci zile de la dizolvarea Parlamentului, iar data alegerilor ar urma să fie adusă la cunoștință publică cu cel puțin 75 de zile înaintea zilei votării.
Proiectul prevede ca înregistrarea, atât pentru votul la secțiile de votare din străinătate, cât și pentru votul prin corespondență, să înceapă în a treia zi de la dizolvarea Parlamentului.
Înregistrarea pentru votul prin corespondență se va încheia cu 45 de zile înainte de data votării, astfel încât să rămână timpul necesar pentru expedierea și returnarea documentelor electorale, precum și pentru dimensionarea corectă a secțiilor de votare din străinătate.
Potrivit proiectului, durata campaniei electorale rămâne neschimbată, astfel încât competitorii electorali și alegătorii beneficiază de același interval de 30 de zile pentru prezentarea și cunoașterea programelor electorale.
Pentru a încadra operațiunile în intervalul constituțional, o parte dintre termenele intermediare se reduc la jumătate. Sunt exceptate, în mod expres, termenele care asigură garanțiile esențiale ale procesului electoral: depunerea candidaturilor și a semnelor electorale, stabilirea ordinii pe buletinul de vot, solicitarea timpilor de antenă, desemnarea președinților birourilor electorale, aducerea la cunoștință publică a secțiilor de votare, tipărirea listelor electorale permanente, termenele de 24 de ore și de două zile, precum și toate termenele ulterioare încheierii votării.
„Căile de atac și operațiunile de numărare, centralizare și stabilire a rezultatelor se desfășoară, așadar, în aceleași condiții ca la orice alegeri.
În același spirit al proporționalității, numărul minim de susținători necesar pentru depunerea candidaturilor se reduce la jumătate, corespunzător timpului mai scurt disponibil pentru strângerea semnăturilor, astfel încât accesul la competiția electorală să nu fie îngreunat de caracterul anticipat al scrutinului”, transmite sursa citată.
AEP subliniază că elaborarea proiectului nu este legată de momentul sau de oportunitatea unor eventuale alegeri anticipate.
„Abordarea AEP este una exclusiv tehnică și instituțională, iar rolul său este acela de a se asigura că, dacă o astfel de decizie va fi luată, instituțiile statului dispun de un cadru legal care permite organizarea alegerilor în termenul constituțional, cu garanții depline pentru toți alegătorii și pentru toți competitorii electorali. Asigurarea garanțiilor pentru respectarea legii și a Constituției nu trebuie confundată cu exprimarea unei opțiuni politice”, precizează aceeași sursă.
Potrivit Constituției, președintele poate dizolva Parlamentul dacă Parlamentul respinge doi candidați pentru funcția de premier. Decizia este la nivelul președintelui, el nefiind obligat de legea supremă să convoace anticipate.
Premierul desemnat, Siegfried Mureșan, a declarat astăzi, într-un interviu acordat Digi24, că „în momentul de față” are „170 de voturi ale celor trei partide care susțin acest guvern, Partidul Național Liberal, USR și UDMR, și rezultate foarte bune ale discuției cu grupul minorităților”.
Pentru ca el și guvernul său să fie învestiți, Siegfried Mureșan va avea nevoie de susținerea a cel puțin 233 de parlamentari la votul de miercuri din plenul Parlamentului. Audierea miniștrilor propuși a început astăzi.