Proiectul UDMR care relaxeaza conditiile de liberare conditionata, adoptat tacit de Senat/ Se revine la reducerea pedepsei cu cate 20 de zile pentru fiecare carte scrisa in inchisoare
Proiectul de lege al UDMR, depus in luna martie in parlament, prin care se propune relaxarea conditiilor de liberare conditonata – altfel spus, cei condamnati pot iesi mai repede din inchisori prin micsorarea fractiilor de pedeapsa – se adopta tacit luni de catre Senat, urmand sa ajunga in Camera Deputatilor, for decizional, in forma depusa de initatori. De pilda, in cazul condamnatilor care au implinit varsta de 60 de ani (cazurile Voiculescu – 70 de ani, Vantu – 61 de ani), se va putea dispune liberarea conditionata dupa efecturarea unei treimi din pedeapsa, fata de jumatate cum este in prezent, daca proiectul este adoptat.
O alta modificare substantiala se refera la judecarea cererii de liberare conditionata. In prezent, pentru ca un detinut sa poate fi liberat conditionat, cererea trebuie aprobata de o instanta, care nu are un termen de judecata. Potrivit noilor reguli, decizia este luata de la instanta si mutata la judecatorul de supraveghere a privarii de libertate, in termen de trei zile de la formularea cererii de catre detinut.
Sorin Dumitrascu, expert in problemele penitenciarelor si fost director ANP, a declarat pentru HotNews.ro in primvara, la momentul depunerii proiectului in parlament, ca mutarea deciziei de la instante la un singur om (judecatorul de supraveghere) este o schimbare de legislatie riscanta.
“Problema ar fi ca interventiile si presiunile sunt infinit mai usoare”, explica Dumitrascu. In opinia lui, si impunerea unui termen de trei zile pentru pronuntarea unei decizii este “absolut nerealista”. “Liberarea conditionata nu este un drept al detinutului. De acord ca e bine sa ii scoatem din penitenciare pe cei care dau dovezi ca se schimba, dar nu e in ordine ca sa se ajunga la idea ca liberarea conditionata ar fi un drept”, afirma fostul sef ANP.
Citeste aici proiectul de lege
Modificari propuse la Codul Penal
Condiţiile liberării condiţionate în cazul pedepsei închisorii. Liberarea condiţionată în cazul închisorii poate fi dispusă, dacă
Cum este acum
Articolul 100
a) cel condamnat a executat cel puţin două treimidin durata pedepsei, în cazul închisorii care nu depăşeşte 10 ani, sau cel puţin trei pătrimi din durata pedepsei, dar nu mai mult de 20 de ani, în cazul închisorii mai mari de 10 ani;
Cum se schimba
Articolul 100
a) cel condamnat a executat cel putin jumatate din durata pedepsei, in cazul inchisorii care nu depaseste 10 ani, sau cel putin doua treimi din durata pedepsei, dar nu mai mult de 15 ani, in cazul inchisorii mai mari de 10 ani.
Cum este acum
(2) În cazul condamnatului care a împlinit vârsta de 60 de ani, se poate dispune liberarea condiţionată, după executarea efectivă a jumătate din durata pedepsei, în cazul închisorii ce nu depăşeşte 10 ani, sau a cel puţin două treimi din durata pedepsei, în cazul închisorii mai mari de 10 ani, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute în alin. (1) lit. b) – d).
Cum se schimba
(2) In cazul condamnatului care a implinit varsta de 60 de ani, se poate dispune liberarea conditionata, dupa executarea efectiva a cel putin o treime din durata pedepsei, in cazul inchisorii ce nu depaseste 10 ani, sau cel putin jumatate din durata pedepsei, in cazul inchisorii mai mari de 10 ani, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute în alin. (1) lit. b) – d).
Cum este acum
(3) In calculul fractiunilor de pedeapsa prevazuta in alin. (1) se tine seama de partea din durata pedepsei ce poate fi considerata, potrivit legii, ca executata pe baza muncii prestate. In acest caz, liberarea conditionata nu poate fi dispusa inainte de executarea efectiva a cel putin o treime din durata pedepsei inchisorii, cand aceata nu depaseste 10 ani, si a cel putin jumatate, cand pedeapsa este mai mare de 10 ani.
Cum se schimba
(3) În calculul fracţiunilor de pedeapsă prevăzute în alin. (1) se ţine seama de partea din durata pedepsei ce poate fi considerată, potrivit legii, ca executată pe baza muncii prestate. În acest caz, liberarea condiţionată nu poate fi dispusă înainte de executarea efectivă a cel puţin jumătate din durata pedepsei închisorii, când aceasta nu depăşeşte 10 ani, şi a cel puţin două treimi, când pedeapsa este mai mare de 10 ani.
Cum este acum
(4) In calculul fractiunilor de pedeapsa prevazute in alin. (2) se tine seama de partea din durata pedepsei ce poate fi considerata, potrivit legii, ca executata pe baza muncii prestate. In acest caz, liberarea conditionata nu poate fi dispusa inainte de executarea efectiva a cel putin o patrime din durata pedepsei inchisorii, cand aceasta nu depaseste 10 ani, si a cel putin o treime, cand pedeapsa este mai mare de 10 ani”.
Cum se schimba
(4) În calculul fracţiunilor de pedeapsă prevăzute în alin. (2) se ţine seama de partea din durata pedepsei ce poate fi considerată, potrivit legii, ca executată pe baza muncii prestate. În acest caz, liberarea condiţionată nu poate fi dispusă înainte de executarea efectivă a cel puţin o treime din durata pedepsei închisorii, când aceasta nu depăşeşte 10 ani, şi a cel puţin jumătate, când pedeapsa
este mai mare de 10 ani.
Modificari propuse la Codul de Procedura Penala
Cum este acum
Art. 587 – Liberarea conditionata
(1) Liberarea conditionata se dispune, la cererea sau la propunerea facuta potrivit dispozitiilor legii privind executarea pedepselor, de catre judecatoria in a carei circumscriptie se afla locul de detinere.
(2) Cand instanta constata ca nu sunt indeplinite conditiile pentru acordarea liberarii conditionate, prin hotararea de respingere fixeaza termenul dupa expirarea caruia propunerea sau cererea va putea fi reinnoita. Termenul nu poate fi mai mare de un an si curge de la ramanerea definitiva a hotararii.
(3) Hotararea judecatoriei poate fi atacata cu contestatie la tribunalul in a carei circumscriptie se afla locul de detinere, in termen de 3 zile de la comunicare. Contestatia formulata de procuror este suspensiva de executare.
Cum se schimba
Art 581 – Liberarea conditionata
(1) Liberarea conditionata se dispune de catre judecatorul de supraveghere a privarii de libertate prin incheiere, la propunerea comisiei pentru liberare conditionata, la cererea persoanei condamnate potrivit dispozitiilor legii privind executarea pedepselor, in termen de trei zile de la formularea cererii
(2) Cand judecatorul de supraveghere a privarii de libertate constata ca nu sunt indeplinite conditiile pentru acordarea liberarii conditionate, prin incheierea de respingere fixeaza termenul la expirarea caruia propunerea sau cererea va putea fi reinnoita. Termenul nu poate fi mai mare de 1 an si curge de la data ramanerii definitive a respingerii liberarii conditionate.
(3) Incheierea de respingere a liberarii conditionate poate fi atacata cu contestatie la judecatoria in circumscriptia careia se afla penitenciarul de catre persoana condamnata in termen de 5 zile de la comunicare. In vederea solutionarii contestatiei privind respingerea liberarii conditionate instanta de judecata poate consulta dosarul individual al persoanei condamnate sau poate solicita copii ale actelor si documentelor din acesta.
Proiectul de lege initiati de parlamentarii UDMR mai prevede si alte modificari la Codul de Procedura Penala: se introduce arestul la domiciliu ca forma obligatorie de executare a pedepsei privative de libertate, or acest lucru ar trebui sa ramana, potrivit expertilor, o optiune la latitudinea judecatorului.
Zile taiate din pedeapsa pentru fiecare carte scrisa in penitenciar
De asemenea, proiectul prevede ca celor care scriu carti in penitenciar li se reduc pedepsele cu cate 20 de zile pentru fiecare lucrare: „In cazul elaborarii de lucrari stiintifice publicate sau inventii si inovatii brevetate, se considera 20 de zile executate, pentru fiecare lucrare stiintifica sau inventie si inovatie brevetate.”
Proiectul se refera si la scaderea pedepselor in functie de zilele de munca prestate, prevedere deja modificata si aflata in vigoare de Legea privind executarea pedepselor – recursul compensatoriu, care a dus la eliberarea unui numar foarte mare de detinuti in ultimele doua saptamani. (Vezi aici cati detinuti au iesit in prima zi de aplicarea acelei legi)
Se modifica astfel art. 96 din Legea 254/2013 privind executarea pedepselor:
„In cazul in care se presteaza o munca remunerata, se considera 4 zile executate pentru 3 zile de munca;
In cazul in care se presteaza o munca neremunerata, se considera 3 zile executate pentru 2 zile de munca.
In cazul in care munca este prestata pe timpul noptii, se considera 2 zile executate pentru o noapte de munca.”
Initiatorii – opt parlamenari UDMR – justifica proiectul de lege, in expunerea de motive, prin nevoia reducerii supraaglomerarii din inchisori: “Suntem constienti ca pe plan intern este foarte delicata punerea problemei adoptarii unor acte normative prin care sa se reduca supraaglomerarea din penitenciare, insa aceasta este singura modalitate prin care s-ar imbunatati considerabil conditiile de detentie si ar micsora sumele care ar putea fi alocate unitatilor penitenciare, iar pe de alta parte ar contribui la evitarea pronuntarii unei hotarari pilot de catre Curtea Europeana a Drepturilor Omului prin care Romania ar fi condamnata pentru neasigurarea conditiilor de detentie corespunzatoare persoanelor private de libertate”.
Initiatori: Császár Károly Zsolt – senator UDMR; Cseke Attila-Zoltan – senator UDMR; Fejér László-Ödön – senator UDMR; Novák Csaba-Zoltán – senator UDMR; Tánczos Barna – senator UDMR; Verestóy Attila – senator UDMR; Ambrus Izabella-Agnes – deputat UDMR; Márton Árpád-Francisc – deputat UDMR
INTERVIURILE HotNews.ro