Psiholog: „Să trezești un adolescent la 6:00 e ca și cum ai cere unui adult să funcționeze de la ora 3 dimineața, zilnic”. Ce efecte negative au asupra adolescenților cursurile care încep prea devreme? 

Adolescenții funcționează diferit. Nu e o scuză, e biologie. Zeci de studii internaționale, recomandări medicale și experiența a milioane de familii arată același lucru: ora de începere a școlii influențează direct starea de sănătate și performanțele adolescenților. Cu toate acestea, în România, elevii de liceu se trezesc adesea la 5:30 sau 6:00 pentru a ajunge la școală la ora 7:30 sau mai devreme. E un ritm care le afectează somnul, concentrarea și sănătatea emoțională – iar efectele se văd deja.

Tinerii care intră în pubertate trec prin modificări hormonale care le afectează ritmul circadian – ceasul intern care reglează ciclul somn-veghe. Potrivit cercetărilor publicate de Parents.com, adolescenții adorm mai târziu din motive biologice, nu din lipsă de disciplină.

„Un adolescent sănătos poate să nu simtă somnul până după ora 23:00. Dacă îl trezești la 6:00 pentru a ajunge la școală la 7:30, e ca și cum i-ai cere unui adult să se trezească la ora 3:00, adică, practic, să funcționeze după doar patru sau cinci ore de somn. Oboseala se acumulează și devine cronică”, explică psihologul Andreea Dumitru.

Organizații medicale internaționale, precum Academia Americană de Pediatrie, recomandă ca liceele să nu înceapă cursurile înainte de ora 8:30. În România, multe licee încep la 7:30 – cu o oră mai devreme decât pragul recomandat – fără a ține cont de aceste recomandări. Privarea de somn duce la scăderea performanței școlare, dar și la afectarea sănătății mentale. Adolescenții devin mai iritabili, au dificultăți de concentrare și sunt mai vulnerabili la stres.

Care sunt efectele somnului insuficient

Prea puțin somn, prea mult stres: efecte în lanț. Potrivit a două cercetări recente, privarea cronică de somn este asociată cu o incidență crescută a depresiei, a gândurilor suicidare și a consumului de substanțe la adolescenți”. Aceste riscuri cresc chiar și în cazul unei pierderi de doar o oră de somn pe noapte. 

Pe scurt, somnul insuficient influențează negativ:

• performanța școlară – oboseala afectează concentrarea, memoria de lucru și capacitatea de a procesa informații noi;
• starea emoțională – adolescenții privați de somn sunt mai iritabili, mai anxioși și mai vulnerabili la depresie;
• sănătatea fizică – lipsa somnului scade imunitatea și este asociată cu creșterea riscului de obezitate, diabet și boli cardiovasculare;
• siguranța fizică – reflexele întârziate cresc riscul de accidente, mai ales în cazul adolescenților care merg la școală cu bicicleta, trotineta sau conduc (după 18 ani).

„Când somnul scade sub 7-8 ore pe noapte, impactul psihologic este similar cu cel al unui stres constant. Adolescenții devin vulnerabili emoțional, dar și fizic – oboseala scade imunitatea și le afectează dezvoltarea neurocognitivă”, avertizează Andreea Dumitru.

În România, un studiu al Asociației CREDU arată că 2 din 3 adolescenți (67%) se simt obosiți în timpul zilei, iar aproape 40% spun că somnul precar le afectează capacitatea de concentrare și rezultatele școlare. Iar la liceele care încep la 7:30, problema este cu atât mai acută.

Ce înseamnă de fapt „școală de dimineață”?

Pentru mulți elevi de liceu, o zi începe la 5:30 sau 6:00 dimineața. Transportul până la școală, lipsa unui mic dejun adevărat – mulți nu pot mânca la acea oră sau nu găsesc să-și cumpere nimic în drum spre școală – și faptul că prima oră este frecvent ratată de mintea lor adormită, creează o rutină epuizantă. Mulți profesori confirmă: la prima oră, elevii sunt tăcuți, apatici și complet lipsiți de energie.

„Școala de dimineață, așa cum funcționează acum, înseamnă un adolescent care învață pe stomacul gol, cu doar 5-6 ore de somn, și care, după prânz, intră într-un cerc vicios de epuizare și recuperare parțială”, spune psihologul Andreea Dumitru.

În pauze, care în multe licee durează doar 10 minute, nu există timp real pentru relaxare, masă sau igienă. După ore, mulți adolescenți ajung acasă, dorm ore întregi pentru a recupera, iar apoi se apucă de teme – din nou, până târziu în noapte. Cercul vicios continuă. „Dincolo de note și prezență, ne interesează cum funcționează creierul adolescentului. Un copil care doarme 5-6 ore pe noapte devine, pe termen lung, mai puțin stabil emoțional și mai puțin rezilient la stres. Nu e o opinie, e neurologie pură”, adaugă psihologul.

Ce fac alte țări? Și ce putem învăța din asta?

În SUA, statul California a devenit primul care a adoptat o lege prin care liceele nu pot începe înainte de ora 8:30. Decizia a venit în urma unui val de cercetări științifice și a presiunii venite din partea pediatrilor, psihologilor și asociațiilor de părinți. În Seattle, mutarea orei de începere de la 7:50 la 8:45 a dus la creșterea duratei de somn cu 34 de minute pe noapte, scăderea absenteismului și îmbunătățirea notelor. Profesorii au observat o implicare mai mare la ore și o scădere a conflictelor disciplinare.

În Marea Britanie, unele licee au testat programe pilot cu început la ora 10:00, cu rezultate pozitive: elevii au raportat îmbunătățiri în dispoziție, sănătate și rezultate academice.

„Nu e vorba despre lene sau răsfăț. E vorba despre un sistem care cere adolescenților să funcționeze împotriva propriei biologii. Iar argumentul «așa era și pe vremea noastră» ignoră două lucruri esențiale: ce știm astăzi despre creierul adolescentului și ce vedem, tot astăzi, în cabinetele de terapie. În primul rând, nu aveam în anii ’80 sau ’90 acces la studiile care demonstrează clar că în adolescență ritmul biologic al somnului se decalează natural spre mai târziu. Acum știm că trezirea forțată la ora 6 sau 6:30 în fiecare zi contravine profund acestui ritm. În al doilea rând, adolescenții de azi trăiesc într-un mediu cu mult mai mulți factori perturbatori – stres academic crescut, presiune socială, expunere constantă la ecrane. Chiar și cei foarte organizați au dificultăți reale în a adormi devreme”, spune psihologul.

Cât despre argumentul „așa era și pe vremea noastră”, psihologul spune că ignoră realitatea din cabinetele de terapie. „Vedem azi tot mai mulți adulți care au fost «copii cuminți», care nu s-au plâns, care s-au trezit la 6:00 fără să comenteze și au învățat pe stomacul gol. Vin acum la terapie epuizați, fără repere interioare, cu anxietăți vechi și cu o voce interioară care le spune mereu: «n-ai voie să obosești, trebuie să reziști». Multe dintre rănile lor emoționale pornesc exact de acolo – dintr-o adolescență în care oboseala, stresul și efortul neîntrerupt au fost considerate normale. Au învățat să funcționeze pe pilot automat și să se ignore pe ei înșiși.

Așa că da, poate «pe vremea noastră» nu ne plângeam, dar astăzi plătim. În tăcere, în burnout, în anxietăți cronice, în insomnii și în sentimentul că «nu ești niciodată suficient de bun».

Să nu le cerem copiilor noștri să repete aceleași greșeli doar pentru că noi n-am avut altă opțiune!”

Ce putem face în România?

Schimbarea orei de începere a școlii nu este simplă, dar este posibilă. În România, majoritatea liceelor încep la ora 8:00, dar sunt numeroase cazuri în care cursurile încep chiar la 7:30. Motivele invocate sunt diverse: lipsa spațiilor, programul părinților, naveta elevilor. Toate sunt reale. Dar și efectele negative asupra adolescenților sunt reale – și documentate.

„A trata ora de începere a școlii ca pe un detaliu administrativ înseamnă a ignora datele medicale, psihologice și educaționale care arată clar: adolescenții au nevoie de mai mult somn pentru a fi sănătoși, echilibrați și capabili să învețe eficient. Iar școala trebuie să se adapteze acestei realități, nu invers”, conchide psihologul.