Psihologul Mircea Miclea, fost ministru al Educatiei, despre rolul pe care frica urmeaza sa-l joace in viitorul educatiei romanesti
Frica este una dintre cele mai durabile urme lasate de examenul de bacalaureat din 2011. Sa fie ea cel mai puternic agent reformator? Dupa multi ani, elevii vor incepe din nou sa se teama de acest examen. Profesorii nu vor mai inchide ochii in timpul testarilor, infricosati de o eventuala concediere. Psiholog si fost ministru al Educatiei, profesorul Mircea Miclea este indreptatit sa cantareasca rolul pe care frica urmeaza sa-l joace in viitorul sistemului educational romanesc.
Vlad Mixich: Nu credeti ca cea mai mare calitate a acestui examen este ca „a bagat frica” in elevi si ca vor incepe sa invete de frica?
Mircea Miclea: Nu cred ca sentimentul de frica este cel care a fost indus, ci sentimentul de responsabilitate.
V.M.: Reactioneaza mai bine un adolescent de 16-17 ani la responsabilizare decat la frica?
Mircea Miclea: Cred ca, inclusiv pentru elevii de 16-17ani, sentimentul care a aparut a fost de mai mare responsabilitate. Chiar daca poate a fost asociat cu o anumita teama. Dar acea teama care te face mai responsabil, e o teama buna.
V.M.: Generalizand, exista doua modele de a educa: prin recompensa si prin pedeapsa. Care dintre acestea doua credeti ca predomina astazi in sistemul educational romanesc?
Mircea Miclea: Cred ca predomina recompensa fara performanta. Daca ne uitam la modul in care se face admiterea la universitati: e suficient sa-ti depui dosarul ca sa fii admis. E suficient sa promovezi doar o parte din examenele dintr-un an de studiu ca sa fii socotit promovat. E o recompensa foarte putin asociata cu performanta.
V.M.: In realitate care este recompensa pe care sistemul educational o ofera celor care au luat bacalaureatul in acest an. Caci pe cei care au gresit, sistemul i-a pedepsit…
Mircea Miclea: Daca toata lumea ar fi trecut bacalaureatul cu note mari, atunci un elev care a muncit dar nu a copiat destul de bine ar fi putut obtine o nota mai mica decat unul care a putut copia. Iata ca exista clar si o recompensa financiara: cei care au luat bacalaureatul au sansa de a ocupa toate locurile fara taxa oferite de catre universitati. Apoi, cred ca e o recompensa in termeni de stima de sine. Cei care au reusit simt ca pe
Teama care te face mai responsabil e o teama buna.
prof.Mircea Miclea
munca lor au reusit sa obtina performantele pe care le-au obtinut. Nu printr-o notare relaxata, nu printr-o supraveghere defectuoasa, ci pe munca lor. Cred ca asta este o recompensa importanta.
V.M.: Au existat cateva institutii media care au prezentat cazul unui elev care s-a sinucis „ca urmare” a esecului la bacalaureat. Cum comentati in calitate de psiholog mediatizarea acestor cazuri?
Mircea Miclea: Orice caz de acest fel, care este mediatizat, creste gradul de frica existent in societate. Multe studii constata cresterea anxietatii sociale in general. Un exemplu foarte relevant: daca am compara numarul de boli netratabile in urma cu 50 de ani cu numarul de boli netratabile in acest moment, acesta s-a redus drastic. In schimb, daca luam in calcul anxietatea pe probleme de sanatate, aceasta a crescut exponential. Pericolul real s-a diminuat obiectiv, in schimb anxietatea fata de acel pericol a crescut. De ce? Pentru ca se insista extrem de mult in media, dar si in discursul politicienilor, pe aspectele negative. Frica vinde foarte bine. Asocierea dintre o astfel de sinucidere si bacalaureatul din acest an este nefundamentata. Va reamintesc ca, in urma cu 4 saptamani, la Targu-Jiu s-a sinucis o fata care era premianta. Putem spune ca reusita sau nereusita sociala este cauza sinuciderii? Nicidecum. Doar daca gandesti aberant.
V.M.: Plasarea camerelor de luat vederi in salile de clasa ar fi putut declansa blocaje ale elevilor examinati?
Mircea Miclea: Aceasta e o modalitate de a se apara a celor care au avut performante foarte slabe sau o chestiune manipulata politic. Camerele de luat vederi nu au capacitatea de a sterge memoria elevilor. Sa nu mai vorbim ca e o generatie care sta foarte adesea in fata webcam-urilor, merge in mall-uri unde sunt camere de luat vederi, pe coridoarele multor scoli sunt camere de luat vederi. Nu mai este o chestiune intruziva in viata lor, e un lucru firesc.
V.M.: Un elev intervievat de HotNews, deja acceptat la o facultate din Marea Britanie, a afirmat ca atmosfera din acest an a fost mai tensionata din cauza camerelor de luat vederi.
Mircea Miclea: Cercetarile stiintifice arata foarte clar: cunostintele bine consolidate nu sunt afectate de nivelul de anxietate. Punct.
V.M.: Care este efectul psihologic al duritatii examenului din acest an asupra elevilor care urmeaza sa dea bacalaureatul in anii urmatori?
Mircea Miclea: Sper sa fie unul benefic. E o lectie din care elevii au de invatat ca trebuie sa ia in serios pregatirea pentru examen si ca nu prin copiere pot ajunge performanti si apreciati, ci muncind. Parintii trebuie
Cred ca si Daniel Funeriu a fost, intr-o anumita masura, surprins de rezultate.
prof.Mircea Miclea
sa fie mai atenti la felul in care isi supravegheaza copiii si ce anume stimuleaza in comportamentul lor. Profesorii trebuie sa invete sa-si evalueze mai corect elevii de-a lungul anilor de studiu pentru ca altfel nu ar fi fost o diferenta atat de mare intre notele pe care ei le-au dat si rezultatele de la bacalaureat. Media trebuie sa invete sa nu mai promoveze atat de mult modele de reusita sociala care nu au nimic de-a face cu invatatura. In acelasi timp, media trebuie sa fie constienta ca e responsabila de o anumita modelare a mintii tanarului. Iar Ministerul trebuie sa remodifice curriculum si sa faca o noua pregatire a cadrelor didactice.
V.M.: Care este valoarea fricii ca reglator al comportamentelor sociale de grup, bacalaureatul in Romania fiind multi ani un comportament de grup?
Mircea Miclea: Daca frica nu duce la cresterea responsabilitatii atunci ea are un efect dereglatoriu. Esti penalizat in urma unui examen dar nu devii mai responsabil ci incepi sa-ti construiesti tot felul de scenarii negative: cum ca si a doua oara ai putea sa pici, cum ca tu de fapt nu ai potential sa reusesti. Atunci frica poate avea un efect extrem de dereglator. Asa se ajunge la tulburarile de anxietate: incepe un atac de panica la un moment dat, ai o anxietate si asta nu te face dintr-odata sa fii mai performant ci ea se poate transforma intr-o tulburare. Daca anxietatea produce cresterea responsabilitatii, optimizeaza comportamentele. Daca accentueaza simptomele de anxietate, atunci ea e disfunctionala.
V.M.: De ce credeti ca anxietatea produsa de acest examen riguros va aduce o responsabilizare a elevilor?
Mircea Miclea: Pentru ca nu este o anxietate majora daca esti in clasa a 11-a. Ai timp berechet sa te pregatesti. Capacitatea de control pe care o ai asupra performantelor e mare, dat fiind ca ai bacalaureatul peste un an. Stiintific vorbind, cu cat capacitatea de control asupra unui eveniment este mai mare cu atat
In randul profesorilor a aparut un grup care vrea sa faca curatenie.
prof. Mircea Miclea
anxietatea subiectului este mai redusa. Daca ai control asupra a ceea urmeaza sa se intample, anxietatea poate sa aiba efect benefic. Acesta este cazul bacalaureatului.
V.M.: E mai bine sa fii temut decat iubit sau e mai bine sa fii iubit decat temut? E celebra intrebare a lui Machiavelli si sunt curios ce raspuns ar da ministrul Funeriu?
Mircea Miclea: Nu cred ca si-a pus o astfel de intrebare. Cred ca si dansul a fost, intr-o anumita masura, surprins de rezultate. Nu in foarte mare masura pentru ca noi am anticipat la Comisia Prezidentiala o astfel de situatie. Am aratat diferenta majora dintre testele Pisa si rezultatele de pe parcursul anilor de studiu ai elevilor. Vedem ca rezultatele de la bac spun aceeasi poveste ca si rezultatele de la Pisa. Bac-ul a confirmat ceea ce testele Pisa ne-au spus repetat. Sper ca nu a fost preocuparea ministrului sa fie iubit sau temut, ci sa faca un lucru cat mai corect.
V.M.: Depinde rigurozitatea acestui examen de numele persoanei care este intr-un moment dat in scaunul ministerial?
Mircea Miclea: Cred ca tot mai putin. Mi-e greu sa cred ca un viitor ministru ar bagateliza din nou bacalaureatul, indiferent de culoarea lui politica. Avem o noua lege care spune ca profesorii nu mai sunt angajatii sistemului national de invatamant si, prin urmare, daca aveai un profesor prost la scoala nu puteai sa-i
Mircea Miclea este profesor la Facultatea de Psihologie din Cluj si psihoterapeut in terapie cognitiv-comportamentala. A fost ministru al Educatiei in 2004-2005. Este presedintele Comisiei Prezidentiale de Educatie. Tulburarile de anxietate se numara printre ariile sale de expertiza.
carte de vizita
faci nimic pentru ca nu era angajatul scolii. Noua lege spune ca profesorii devin titularii scolii. Asta inseamna ca daca profesorul nu performeaza, cel care l-a angajat, adica scoala, il poate da si afara. Cel putin cei care au corectat bacalaureatul si au supravegheat, aproximativ 40.000 de oameni, reprezinta un grup de profesori care s-au saturat de incorectitudine.
V.M.: Chiar credeti ca s-au saturat?
Mircea Miclea: Nu majoritatea, dar cred ca in randul profesorilor a aparut un grup care vrea sa faca curatenie.
V.M.: Nu se datoreaza cumva tot fricii? Si ma gandesc la faptul ca in judetele in care nu au existat camere de supraveghere, procentul de promovabilitate a fost mai mare.
Mircea Miclea: Partial e exact asa cum spuneti. Dar sunt sigur ca a aparut un grup de profesori care, atunci cand li s-a dat sansa, au facut curatenie. Acest grup de profesori este avantajat de noua legislatie. Scoala va putea foarte clar sa faca diferenta intre profesorul bun si cel slab. Scoala inseamna consiliul de administratie format din jumatate plus unu veniti din afara scolii: parinti, autoritati locale. Cealalta parte este formata din profesorii scolii.
V.M.: Si nu este atat in interesul profesorilor cat si al parintilor sa aiba un procent cat mai mare de promovabilitate la Bac, procent pe care l-ar putea obtine mai eficient prin metodele cunoscute?
Mircea Miclea: Nu cred ca este interesul profesorilor in momentul in care se expun la riscul de a fi dati afara din sistemul de invatamant daca se fraudeaza.
V.M.: Ajungem din nou la frica.
Mircea Miclea: E clar ca e nevoie de un sistem de supraveghere, nu trebuie sa negam asta, dar nu el este factorul critic. Intr-o dictatura supravegherea este totala, dar frica asociata nu modifica substantial comportamentele, ci duce la disimulari.
V.M.: Exista si situatii in care frica este buna.
Mircea Miclea: Sigur. Indiscutabil. Frica uneori pazeste bostanaria.
V.M.: Credeti ca subiectele de la limba romana, din acest an, evalueaza mai curand capacitatea de memorare a
Parintii trebuie sa fie mai atenti la felul in care isi supravegheaza copiii si ce anume stimuleaza in comportamentul lor.
prof. Mircea Miclea
elevilor sau pe cea creativa si de sinteza?
Mircea Miclea: Cred ca in mult mai mare masura capacitatea creativa si de sinteza. Acestea au fost feedback-urile primite de la profesorii de limba romana cu care m-am consultat. Subiectele nu au fost de dificultate extrema.
V.M.: Elevilor li s-a cerut sa argumenteze o afirmatie a poetului Nichita Stanescu. Cam greu…
Mircea Miclea: Nu vreau sa intru in semiotica.
V.M.: Nici elevii…
Mircea Miclea: Se poate argumenta inclusiv pe un text poetic. Poti argumenta de ce in poezia lui Nichita Stanescu apare un astfel de vers. Sigur ca a fost preluata dintr-o poezie, dar in final este o propozitie, este un enunt.
V.M.: Nu credeti ca mai e mult loc in imbunatatirea formularii subiectelor? In ce fel testeaza creativitatea sau sinteza cerinta: „transcrie doua cuvinte din textul dat care apartin campuli semantic al creatiei”?
Mircea Miclea: Sigur. Acest subiect la care faceti referire stimuleaza mai putin, dar daca ne gandim si la celelalte subiecte cred ca e o stimulare preponderenta a sintezei, nu a memoriei. Sa nu ignoram faptul ca, uneori, pentru ca sa creezi iti trebuie si memorie. Orice creatie importanta necesita o anumita baza de cunostinte, altfel e doar o activitate ludica.
V.M.: De ce nu ati dat biciul jos din pod in anii in care ati fost dumneavoastra ministru?
Mircea Miclea: Pentru ca preocuparea mea atunci a fost mai degraba sa punem fundamentele unei noi abordari. Exact atunci am dat o ordonanta privind asigurarea calitatii in sistemul de invatamant in care s-au pus la punct mecanismele prin care se faceau acreditari de scoli in preuniversitar. Preocuparea mea atunci nu a fost de a schimba bacalaureatul, ci de a face legislatie pentru asigurarea calitatii. A doua preocupare a fost de a gasi resurse financiare pentru sistemul de invatamant. Acesta a si fost motivul principal pentru care am demisionat. Era clar nevoie de o finantare suplimentara constanta, nu punctuala. E greu sa faci performanta daca nu ai si o anumita finantare.
V.M.: La finantarea din prezent alocata sistemului de invatamant, ati demisiona sau ati ramane?
Mircea Miclea: Orice ministru care nu are o finantare de minim 5% pentru educatie ar trebui sa conditioneze mandatul lui de ministru cu o astfel de finantare. Eu am facut asta. Daca ministrii Educatiei ar fi fost foarte fermi si ar fi solicitat ca pentru Educatie sa se aloce o parte mai importanta din veniturile bugetare, cred ca clasa politica s-ar fi comportat altfel. Din pacate, cei mai multi au preferat sa-si pastreze pozitia decat fondurile pentru educatie.