Puricele PNL
„Noi nu mai suntem in criza, suntem in haos”, a rezumat un liberal situatia din partid dupa ce Marian Munteanu a ajuns candidatul PNL la primaria Capitalei. Cum a aterizat propunerea pe masa partidului este un mister in sine. Anuntul formal l-a facut marti, in fata partidului Catalin Predoiu, in calitate de sef al filialei Bucuresti. Dar in mintea cui s-a nascut oare grandiosul proiect de a-l vinde pe candidatul lui Magureanu la presedintie drept un „produs civic” bun pentru Bucuresti? Cine l-a gasit pe acest Dan Puric neterminat si l-a varat pe gatul liberalilor?
Cum de l-au inghitit toti fara sa regurgiteze in secunda doi? Ce o fi fost in capul lor? A treia propunere a liberalilor, dupa Busoi si Orban, este un delir mistico-nationalist, cu substrat antioccidental, de inspiratie legionara, nascut in spuma tulbure a anilor 90.
Adoptat in tinerete de adeptii nationalismului primiv si neolegionar, de Ion Coja si alti etnocentristi feroce, de defunctul PUNR iar mai tarziu de securistii din vechea generatie, Marian Munteanu a renascut la inceputul anului in studioul lui Rares Bogdan de la Realitatea TV, cu o noua margica tricolora de vanzare in talciocul ideilor second-hand: Grupul pentru Romania.
Inca din ziua lansarii, Munteanu a dezgropat securea de care a scapat in timpul mineradelor din iunie 90: „Este limpede că este nevoie de altceva. Asta este concluzia mea. Convingerea mea este că este nevoie de o mobilizare de dimensiuni insurecţionale. Nu este nevoie doar de o intervenţie civică, ci şi de o insurecţie civică. Altfel acest sistem nu poate fi dislocat. Este un sistem profund corupt care nu poate fi învins”.
Apologia „insurectiei civice” (ce-o fi insemnand ea) au determinat toate site-urile neo-legionare sa-i aplaude frenetic intrarea in scena, mai ales ca Munteanu vorbeste pe limba lor: „Romanii sunt victimele unui razboi psihologic. Mai bine mergeti la biserica si aprindeti o lumanare”. Nu-i de mirare ca lui Dan Puric i-au sticlit ochii, exprimandu-si dorinta de a adera si el la Grupul pentru Romania. Cine citeste proclamatia Aliantei Noastre – Romania, poate jura ca e mana lui Puric.
De-a dreptul ingrijorator ar fi ca presedintele Iohannis sa fi girat dezgroparea acestor demoni din trecutul tenebros al Romaniei. Am crezut intr-o vreme ca am scapat totusi de toxinele fostei Securitati si de influenta lor nociva in societatea romaneasca. A defila astazi cu un personaj atat de prafuit si dubios anunta dorinta liberalilor de a tine Romania in bezna ignorantei si exprima infinit dispret fata de ideea de evolutie. Marian Munteanu a fost in anii 90 un simbol al liberatii, dar s-a transformat in cativa ani intr-un simbol al tradarii tuturor valorilor pentru care era sa-si piarda viata.
Liberalii au facut luni seara o vizita la Cotroceni, au mers si azi la consultarile oficiale. Greu de crezut ca presedintele n-a avut nici un cuvant de spus. Dar presedintelui ii vin cuvintele ceva mai greu, asa ca s-ar putea ca ele sa fi fost inspirate de altcineva. Cine iubeste Romania la fel de tare ca Marian Munteanu si Dan Puric, altfel pacienti permanenti in saloanele tricolore de la Realitatea TV? Ati ghicit, ei sunt, Rares Bogdan si Cosmin Gusa. Patriotul de serviciu are o buna relatie cu Cotroceniul, dar si cu seful SRI, Eduard Helvig.
Printre aceste nume cred ca trebuie cautati autorii loviturii de gratie pe care PNL si-a administrat-o singur, in ziua de marti, 12 aprilie. Acest tip de candidat merge cel mult in comunitatile traditionaliste si ultra-conservatoare, dar in nici un caz intr-o Capitala ceva mai liberala in atitudine, intr-o Romanie orientata spre Vest, nu inchisa in ea insasi.
Marian Munteanu – candidat la primaria Bucurestiului reprezinta o rusine pentru un partid care se pretinde liberal, mai ales ca vine dupa alte doua rateuri istorice. Busoi a fost impus artificial de amicul sau de la SRI, Eduard Helvig si s-a retras, Orban s-a predat dupa ce procurorii l-au acuzat ca cerut bani in campanie ca sa plateasca doua televiziuni. Cam asa s-a scris, la alegerile locale din 2016, falimentul unui partid. Aceste erori flagrante sunt ori semnele unui odios blat cu PSD, dorit atat de mult de Petrache si Atanasiu, ori asistam la spectacolul prostiei politice in stare pura.
Atat mai are de oferit un partid ramas fara cap, fara oameni, fara directie si fara strategie: copia nereusita a lui Dan Puric.