„Pușcăria pentru străini”. Mărturia unor tineri care au stat închiși mai multe zile în Centrul de la Otopeni

„Sau te duci înapoi în țara ta sau intri în pușcăria pentru străini”. Asta își amintește tânărul tunisian Mohamed Benzid Zidi că i-au spus agenții când l-au oprit la Aeroportul Henri Coandă pe 28 decembrie anul trecut, atunci când i-au comunicat că este suspect de terorism și că îi este revocat dreptul de ședere în România, după cum a dezvăluit marți o investigație Snoop.

Mohamed susține că i-au arătat poze cu oameni încătușați, legați și întinși pe covor, luați de Poliția de Frontieră să-i deporteze cu escortă. „Ca să pună mai multă presiune”, crede tânărul. 

Încă buimac, fără să știe de ce i s-a revocat permisul de ședere, Mohamed a ales să intre în detenție la Centrul de Cazare a Străinilor luaţi în Custodie Publică Otopeni, în seara de 28 decembrie. A stat 12 zile, până pe 8 ianuarie 2025.

Aici sunt găzduiți temporar imigranții care se află ilegal în țară, au fost prinși la trecerea frauduloasă a frontierei, nu au respectat interdicția de ședere sau termenul de plecare voluntară, potrivit IGI. Centrul are o structură închisă, cu o capacitate de 114 locuri, care se poate extinde la 132 și se află în subordinea IGI. 

„Și acum am coșmaruri”

„Nu pot să uit. Și acum am coșmaruri”, spune Mohamed. Agenții i-au cerut să se dezbrace pentru percheziția corporală, dar l-au lăsat să-și păstreze hainele din bagaj. Timp de trei zile, a stat izolat. Aștepta să fie evaluat de un doctor, care a fost disponibil abia pe 31 decembrie. De la centru, a acceptat să ia o pernă și o pătură. I-au oferit și un cearșaf, dar era „murdar și mirosea urât”. Deși în cameră erau șase paturi, a dormit pe un scaun. Saltelele erau „pline de gândaci”. Ulterior, când i s-a permis să doarmă în altă încăpere, a văzut că gândacii erau peste tot.   

Noaptea de revelion a petrecut-o în cameră cu alți patru bărbați. Auzeau prin pereți cum oamenii de afară sărbătoreau venirea noului an cu artificii. „A primit toată lumea o portocală de la IGI pentru Revelion”, spune Mohamed. „Și au fost fericiți.”

Dormitoarele din centru au câte patru, șase sau opt paturi „foarte murdare”, spune Mohamed. Din saltele ieșeau arcuri, încât nu se putea dormi pe ele. Între toaletă și dormitor nu exista ușă, WC-urile erau model turcesc, nu se putea trage apa și doar unul era funcțional. Mirosea a mucegai și aveau probleme cu inundația, pe care încercau să o oprească cu prosoape, cearșafuri și lucruri lăsate în trecut de alți imigranți.

Personalul nu venea să colecteze gunoiul din camere. Doar dacă insistai primeai haine, spune Mohamed. Așa că oamenii purtau în continuare îmbrăcămintea cu care fuseseră aduși. Dacă le era sete, beau apă de la chiuveta din toaletă. În încăperea destinată dușurilor, imigranții se spălau cu furtunul, lipseau capul de duș, perdelele sau covorașele antiderapante. 

„Stăteam în fața geamurilor pentru soare și aer”, explică Mohamed. Nu i-a fost permis să iasă afară deloc, timp de două săptămâni, deși în centru există o terasă la etaj și un teren de sport. 

Din când în când, avea voie să facă câțiva pași pe holul din fața încăperii în care dormea, spațiu pe care îl aproximează ca doi pe patru metri.

Ce a descoperit Avocatul Poporului aici

Unele dintre declarațiile lui Mohamed sunt oglindite de rapoartele întocmite de Avocatul Poporului (AP), instituția responsabilă cu monitorizarea centrelor de detenție.

Neregulile semnalate de AP, în urma vizitelor inopinate, de la an la an dovedesc un istoric de neglijență din partea IGI față de persoanele custodiate în Centrul de la Otopeni (click pentru detalii). 

Conform raportului din iunie 2024, cei cazați proveneau din țări ca: Egipt, Siria, Sri Lanka, Maroc, Turcia și puteau rămâne aici cel mult 18 luni. Raportul evidențiază saltelele „improprii, cu arcuri ieșite”, deși fuseseră cumpărate doar în urmă cu câteva luni. Conducerea unității a declarat că s-au deteriorat pentru că persoanele din custodie „stăteau mai mult de opt ore pe ele” și pentru că erau de o calitate inferioară. 

Același raport evidențiază nevoia unei mai bune organizări pentru curățenia și îngrijirea spațiilor destinate locuirii, mai ales a grupurilor sanitare care trebuie zugrăvite. Și în 2023, Avocatul Poporului semnala lipsa perdelelor de la dușuri, riscul alunecării și necesitatea unor covorașe antiderapante.  

Custodiații nu aveau voie să iasă afară. Deși era vacant doar un post de ofițer, interdicția era justificată prin lipsa de personal, problemă semnalată și în 2021.

Raportul AP din iunie 2024 mai preciza: lipsa psihologului, post care a fost ulterior ocupat, și a unor programe de recreere, pentru îmbunătățirea sănătății, evitarea stării anxios-depresive, care ar implica „costuri ridicate”. Potrivit aceleiași inspecții, în registrul de evidență se nota doar ora încetării izolării, nu și data începerii.

În răspunsul către Snoop, Avocatul Poporului preciza că, dacă instituția vizată nu ia măsuri după raport, autoritatea superioară ─ adică IGI ─ trebuie să ofere un răspuns motivat.

Ca răspuns la nevoia semnalată în raport, de a se implementa un calendar cu activități pentru deținuți, IGI răspundea în 2025 că prin ONG-ul Consiliului Național Român pentru Refugiați (CNRR) se furnizează activități ca șah, table, rummy, cărți. Tot CNRR avea în sarcină și asigurarea hainelor pentru cei aflați în custodie.

IGI a răspuns la problema igienizării spațiilor de locuit, a grupurilor sanitare și a saltelelor că a depus un proiect pentru construirea unei stații de epurare, menită să prevină inundarea subsolurilor, proiect care include și lucrări precum igienizările interioare.

Drepturi afișate rămân pe hârtie

Rapoartele și experiențele imigranților arată că, deși drepturile custodiaților sunt afișate pe pereții camerei recreative, în realitate ele există doar pe hârtie. 

„Sunt oameni care au nevoie de multe chestii, deși nu pot să explice sau să exprime ce vor”, spune Mohamed. „Nici poliția nu îi baga în seama, (…) nu le zicea despre drepturile lor.” 

Uneori venea cineva care le completa actele, își amintește Mohamed, îi întreba de ce au nevoie, dar nu făcea nimic. Unii custodiați stăteau de mai multe luni în centru fără să cunoască motivul detenției lor, situație documentată anterior de CriticAtac. 

Majoritatea informațiilor apărute în spațiul public despre Centrul Otopeni provin din comunicatele de presă IGI. Dar centrul a apărut și în câteva cazuri CEDO, iar imigranții cazați în anii 2000, 2001 și 2011 acuzau condiții similare celor descrise de intervievații Snoop. 

O altă experiență în Centrul din Otopeni

„Tot ce scriu în documente, totul este fals”, spune Omar Ansu, născut în Gambia, într-un dialog cu reporterii Snoop. Omar a stat nouă luni la Centrul Otopeni, fiind transferat pentru câteva zile și la Centrul de la Arad.

„Am probleme cu dinții. Trei luni a trebuit să aștept pentru o programare la dentist”, povestește bărbatul. Își amintește că, indiferent de nevoile lor medicale și de durerile resimțite, fie primeau ibuprofen, fie li se zicea că nu mai au medicamente, informație care apare și în articolul CriticAtac din 2012. 

„Dacă ar merge un jurnalist acolo, ar vedea cum oamenii trăiesc în cocină”, adaugă Omar. Și în 2021, raportul AP menționa o serie de cazuri de neglijență medicală, inclusiv al unei femei însărcinate din Tunisia, căreia doctorul Centrului a amânat în repetate rânduri să-i facă analizele pentru sarcină. 

„Unii polițiști sunt foarte buni”, spune Omar. „Dar cei mai mulți sunt rasiști.” 

„Tâiței instant”

Intervievații au menționat că doar când „paznicii buni” erau pe tură, erau tratați mai bine și aveau voie să iasă din camerele lor. Ceilalți paznici nu îi lăsau nici măcar cu ușa deschisă la dormitor. 

În timpul vizitelor, Ahmed i-a adus lui Mohamed mâncare, haine, prosoape, detergent. La centru acceptau doar alimentele ambalate, cu o dată de expirare de minimum două săptămâni. Ahmed cumpăra „tăiței instant” pentru fratele său și prietenii pe care și-i făcuse la centru. 

Îl putea vizita din două în două zile. 

Vizitele durau jumătate de oră, dar cronometrul pornea de la verificarea produselor cumpărate. Așa că frații mai aveau doar câteva minute să discute. Ahmed îl presa pe Mohamed să spună dacă a făcut ceva incriminabil. 

„Acum e timpul să-mi spui mie că rezolvăm, măcar să aflăm”, relatează Ahmed discuția cu fratele său. 

Mohamed îi răspundea „te rog mult, dacă știi tu, nu știu nimic, nu știu nici eu”.

După 12 zile, Mohamed a fost eliberat din centru, pe baza bunei sale reputații: student fără restanță, cu taxele plătite, cu o scrisoare de recomandare de la muncă în care se menționa cât de bine este integrat. 

Ce spune IGI

La solicitarea Snoop, IGI a răspuns că nu poate da informații cu privire la cazul lui Mohamed, fiind vorba de date cu caracter personal. 

Referitor la Centrul Otopeni, IGI susține că este organizat și dotat pentru a oferi condiții adecvate de cazare persoanelor custodiate, iar acestea se bucură de asistență medicală și juridică. IGI neagă că ar priva custodiații de aer liber și precizează că ultima dezinsecție a avut loc luna trecută, în august.

Citește continuarea investigației pe Snoop.