Puterea laserului de la Magurele va fi mai mare decat cea a tuturor centralelor nucleare, insa aceasta putere nu functioneaza continuu – Nicolae Zamfir
„Puterea laserului de la Magurele va face ca un obiect sa se deplaseze aproape cu viteza luminii”, insa nu poate fi vorba de teleportare, a declarat profesorul Nicolae Zamfir, directorul general al Institutului National de Fizica si Inginerie Nucleara „Horia Hulubei” si managerul proiectului ELI in Romania. Prezent vineri la un seminar international pe tema ELI-NP, organizat de KPMG Romania, acesta a explicat ca „puterea laserului va fi mai mare decat cea a tuturor centralelor nucleare, insa aceasta putere nu functioneaza continuu”. Intrebat daca pilonul de la Magurele, care are ca obiectiv aprofundarea fizicii nucleare folosind fascicule laser cuplate cu gamma, va putea inlocui o centrala nucleara, Zamfir a declarat ca „orice este posibil la viteza cu care avanseaza societatea omeneasca, insa acum se intrevad cu totul alte aplicatii”.
„Puterea laserului de la Magurele va face ca un obiect sa se deplaseze aproape cu viteza luminii„, a continuat Nicolae Zamfir, explicat ca nu se poate vorbi, insa, de teleportare. „Pentru simturile obisnuite, lumina vine instantaneu, din punctul nostru de vedere, de la Soare la Pamant, dar de fapt ea calatoreste. Asta nu inseamna teleportare, ci ca va merge cu viteza extraordinar de mare”. Managerul proiectului ELI in Romania a declarat ca „puterea laserului va fi mai mare decat cea a tuturor centralelor nucleare„, insa a precizat ca „puterea nu functioneaza continuu, deci pentru o fractiune extrem de mica de secunda este puterea aceasta. Se poate spune ca puterea acestui laser va fi mai mare decat puterea tuturor centralelor din lume. Dar asta nu spune nimic, pentru ca puterea aceasta este concentrata in cateva picosecunde”.
Intrebat daca pilonul de la Magurele, care are ca obiectiv aprofundarea fizicii nucleare folosind fascicule laser cuplate cu gamma, va putea inlocui o centrala nucleara sau daca va putea alimenta cu energie un oras intreg, Zamfir a declarat ca „orice este posibil la viteza cu care avanseaza societatea omeneasca, insa acum se intrevad cu totul alte aplicatii, legate de metode nucleare care vor servi la producere de exemplu de radio izotopi care vor fi in medicina, la tratarea cancerului, la gestionarea materialelor nucleare. Putem sa ne gandim la asta, dar va spun ce se va intampla in cativa ani dupa ce se va da in functiune”.
In ceea ce priveste intretinerea facilitatii, estimarile pornesc de la faptul ca „puterea necesara va fi de 5 megawatti, care costa„. Cei care au facut studiul de fezabilitate au imaginat o sursa de energie verde, cu pompe de caldura: se fac 100 de pompe de caldura in jur, astfel incat energia sa fie asigurata din schimburi geotermale de caldura, a explicat managerul proiectului. Acesta a precizat ca in Europa exista astfel de sisteme cu pompe, insa numai pentru case individuale. „Ar fi prima data in Europa cand poti sa faci la nivel industrial astfel de lucruri. Costurile vor fi mari, dar vor fi acoperite si din fonduri nationale, si din fonduri europene„.
Daniel Funeriu: Proiectul are toata sustinerea mea politica si speram ca in septembrie-octombrie va ajunge la Comisia Europeana
Daniel Funeriu
Foto: Agerpres
Prezent la seminarul international „Extreme Light Infrastructure Conference – A growth engine for Romania”, organizat vineri la Bucuresti, ministrul Educatiei, Daniel Funeriu, a declarat ca „proiectul are toata sustinerea mea politica si sunt absolut convins ca va avea toata sustinerea guvernului”. Intrebat cand va decide Guvernul realocarea de bani care sa permita inaintarea proiectului, Funeriu a raspuns: „speram ca in septembrie-octombrie proiectul va ajunge la Comisia Europeana„.
„Proiectul are nevoie de 280 de milioane de euro. Obiectivul nostru este ca majoritatea acestor bani sa fie din fonduri europene. Pentru a indeplini acest obiectiv, guvernul trebuie sa ia o decizie cu privire la o realocare financiara si, dupa ce aceasta etapa va fi realizata, putem merge mai departe sa depunem proiectul la Comisia Europeana. Asa cum am spus, angajamentul pentru acest proiect este mare„, a continuat ministrul, fara a preciza o data clara la care Guvernul va lua o decizie.
Foto proiect – Cladirea ELI-NP din Magurele
Funeriu a declarat ca ELI-NP poate inversa „fenomenul de scurgere de creiere” din Romania. Societatea romaneasca are nevoie, insa, si de schimbarea mentalitatii, a precizat acesta, punctand ca „unul dintre lucrurile pe care trebuie sa le schimbam in aceasta societate este sa trecem de la „merge si asa” la „yes, we can”. Pentru ca „we can””.
Intrebat care sunt pasiunile sale, in afara locului de munca, Funeriu a replicat: „Interesele mele in afara activitatilor guvernului sunt activitatile guvernului („government business” in original, n.red.)”.
Nicolae Zamfir: IBM, daca are nevoie de fasciculi gamma sau de laseri, vine si plateste
Nicolae Zamfir
Foto: Agerpres
Profesorul Nicolae Zamfir a vorbit si despre faptul ca proiectul Extreme Light Infrastructure-NUCLEAR PHYSICS trebuie sa primeasca intr-un timp cat mai scurt unda verde de la Guvern, pentru a putea intra in graficul de constructie. Mai exact, pentru a asigura finantarea de 280 de milioane de euro, Executivul trebuie sa realoce bani de la alte programe operationale. Decizia este asteptata, insa, inca din luna martie. Zamfir a precizat ca, daca Guvernul va lua decizia in timp util si daca CE va da un raspuns afirmativ proiectului romanesc, bugetul de stat va suporta o treime costurile de intretinere ale facilitatii. Restul vor fi bani de la Bruxelles, din proiecte private si de la mari actori industriali sau high-tech.
In cazul in care termenele vor fi respectate, iar pana la sfarsitul anului pilonul romanesc al proiectului va avea aviz de la Bruxelles, in 2012 se va trece la construirea efectiva a facilitatii si a laserilor, proiect in valoare totala de 280 de milioane de euro, din care cofinantarea nationala este de 17%, a precizat directorul Institutului National de Fizica Nucleara. Ulterior, „bugetul de stat va suporta o treime din costurile de intretinere, o treime va fi suportata de la Bruxelles, o alta treime din proiecte private sau de la useri industriali sau de high-tech. IBM daca are nevoie de fasciculi gamma sau de laseri vine, plateste cat costa„, a explicat managerul de proiect.
Foto proiect – Cladirea ELI-NP din Magurele
Potrivit acestuia, „ELI in Romania va fi de doua feluri: vizibil cu laseri si invizibil cu gamma. De aceea cel mai complex este cel romanesc, pentru ca va avea doua fascicule. Plus ca vor fi doi laseri de cate 10 Petawatti in Romania, deci vor 3 fascicule care se vor concentra simultan„.
Zamfir a explicat ca proiectul romanesc este, in acest moment, limitat de doi factori: fondurile structurale din aceasta etapa trebuie cheltuite pana in decembrie 2015, iar „tot ceea implica aceste instrumente, laserul si fasculele gamma, nu poate fi cumparat de pe raft. Nu exista nimic facut, trebuie gandit si conceput. Iar timpul pe care il apreciaza fizicienii ca fiind necesar pentru a dezvolta aceste instrumente este de cel putin trei ani si jumatate. Deci daca nu se finanteaza la anul, se poate finanta, dar…„
James Stewart
Foto: Agerpres
James Stewart, Presedinte KPMG Global Infrastructura, sustine ca „perioada 2011-2020 va reprezenta una dintre cele mai mari provocari pentru sectorul public, avand in vedere ca guvernele si autoritatile in general vor fi judecate dupa criterii de eficienta economica si manageriala, transparenta si performanta durabila in imbunatatirea serviciilor publice si implementarea proiectelor structurale„. In ceea ce priveste Romania, James Stewart a declarat ca „autoritatile trebuie sa apeleze la specialisti pentru a face acest transfer de know-how si sa fie in acelasi timp conectate la pulsul mediului de afaceri local si international, inclusiv cel financiar, in conditiile intensificarii competitiei intre state pentru atragerea de finantari„.
Serban Toader, Senior Partner la KPMG in Romania, a declarat ca „ELI este un proiect extrem de interesant pentru Romania. Oamenii de stiinta romani au avut numeroase realizari, dar, din nefericire, in ultimii ani, multi dintre cei mai buni au fost tentati sa plece din tara. Initiativa ELI este genul de proiect care ii poate incuraja pe oamenii de stiinta talentati sa ramana si poate chiar sa ii convinga pe cei care deja lucreaza in alte tari sa revina. Intreaga economie a regiunii va beneficia pe masura ce afacerile se vor dezvolta pentru a servi nevoilor comunitatii stiintifice si se vor aduce imbunatatiri infrastructurii„.
Aplicabilitatea experimentelor ELI-NP: Experimentele vor avea aplicabilitate imediata in diferite domenii, cum ar fi cel medical – prin dezvoltarea de terapii anticancer – pana in cel de mediu – ecologizarea deseurilor radioactive – si educatie. „Se va putea realiza un tip anume de protono-terapie care nu s-a mai facut pana acum, iar asta inseamna calitatea vietii oamenilor care sunt intr-o situatie deosebita, cancer si alte boli. La momentul acesta, izotopii radioactivi folisiti in zona medicala se realizeaza acolo unde exista reactor. (…) Din laser si experiment de fizica nucleara va fi o productie fantastica de astfel de izotopi, cu o eficienta teribila” – Adrian Curaj, membru al Comitetului International de Avizare ELI-NP.
Reprezentare grafica a unui experiment / Sursa: extreme-light-infrastructure.eu
Pe scurt, etapele aprobarii facilitatii Extreme Light Infrastructure Nuclear Physics:
- In decembrie 2010, Guvernul a adoptat o nota privind construirea la Magurele, in judetul Ilfov, a facilitatii Extreme Light Infrastructure Nuclear Physics pentru cercetari in domeniul laserelor si a fizicii nucleare din cadrul infrastructurii europene de cercetare dedicata luminii extreme
- Pe 3 ianuarie 2011, proiectul a fost trimis spre evaluare in JASPERS
- In februarie a fost primita o prima evaluare a proiectului, iar in martie JASPERS a remis evaluarea finala, „extrem de pozitiva”
- In prezent, Guvernul Romaniei trebuie sa treaca ELI pe propunerea de finantare din fonduri structurale
- Propunerea va fi trimisa apoi la Bruxelles, spre aprobare
- La inceputul anului 2012 este planificata demararea constructiei
- Constructia are ca termen de finalizare 2015
Laborator de cercetare stiintifica pentru folosirea laserilor / Sursa: extreme-light-infrastructure.eu
Ce este ELI
Extreme Light Infrastructure (ELI) este un proiect paneuropean de cercetare stiintifica initiat in 2005, in cadrul caruia 13 tari europene colaboreaza pentru construirea celui mai puternic laser din lume. Cehia, Romania si Ungaria sunt statele gazda care vor construi fiecare cate o parte din acest proiect. Mai exact, in cele trei state se vor construi mai multe lasere. Este vorba despre trei proiecte complementare, fiecare tara urmand sa realizeze cercetari in ceea ce priveste lumina de mare intensitate, fiecare insa intr-un anumit domeniu de studiu. ELI-NP, complexul care se va construi la Magurele, are ca obiectiv aprofundarea fizicii nucleare folosind fascicule laser cuplate cu gamma.
Dintre cei trei piloni ai proiectului ELI, pilonul a carui constructie revine Romaniei, ELI – NUCLEAR PHYSICS (ELI-NP), este cel mai complex. ELI-NP se va construi in orasul Magurele, la Institutul National de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica si Inginerie Nucleara „Horia Hulubei”.
Proiectul din Romania se cifreaza la 280 de milioane de euro, din fonduri europene. Aplicatiile experimentelor planificate pe platforma de la Magurele merg de la terapia anticancer si ecologizarea deseurilor radioactive, pana la realizarea de acceleratori de particule performanti. Proiectul consta in obtinerea unor fascicule laser cu intensitati de peste 1.000 de ori mai mari decat cele mai mari valori disponibile astazi.
Prin acest proiect, in colaborare cu Cehia si Ungaria, Romania va dezvolta cel mai puternic laser din istorie si va dezvolta tehnologii superioare celor ale Organizatiei Europene pentru Cercetare Nucleara (CERN – European Organization for Nuclear Research), potrivit Autoritatii Nationale pentru Cercetare Stiintifica.
Citeste si:
INTERVIURILE HotNews.ro