Putin folosește BRICS pentru a rupe izolarea Rusiei. Dar „e o distincție între influența pe care pretinde că o are și cea pe care o exercită în realitate”

Zilele acestea, omul pe care SUA și Uniunea Europeană vor să-l izoleze ține la el acasă un mare summit pentru a arăta că nu este singur. Orașul rus Kazan găzduiește așa-numitul grup BRICS (creat de Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud) într-o întâlnire a țărilor cu piețe emergente care reprezintă aproape jumătate din populația lumii. Marea dorinţă a amfitrionului, Vladimir Putin, este să demonstreze influența tot mai mare a blocului, pe care Moscova o folosește pentru a recrea bipolarismul Războiului Rece. Dar, spre deosebire de Rusia, unii dintre membrii BRICS nu sunt neapărat în dezacord cu SUA: își exportă produsele în Occident în timp ce „pescuiesc” materii prime ieftine pe piața rusească pedepsită, scrie cotidianul spaniol El Mundo, citat de Rador Radio România.

Președintele chinez Xi Jinping a comentat în întâlnirea cu Vladimir Putin că haosul domnește în situația internațională, dar că parteneriatul strategic al Beijingului cu Moscova este un vector de stabilitate. La doi ani și jumătate după lansarea invaziei sale pe scară largă în Ucraina, Putin l-a numit pe Xi „prieten drag” și a proclamat că Moscova și Beijingul lucrează pentru a crea o ordine mondială corectă.

Putin, în calitate de gazdă a întâlnirii, dorește să profite de summit pentru a negocia acorduri menite să îmbunătățească economia țării și să-și hrănească schema de război, care adună bărbați chiar și din afara țării (acum din Coreea de Nord), dar care mai presus de toate are nevoie de furnizori de arme și muniție pentru a ocupa Ucraina.

Rusia își propune să obțină un sprijin larg pentru un sistem alternativ de plată care să ocolească rețeaua bancară globală SWIFT – din care a fost exclusă în 2022 – în speranța că o platformă care implică jucători-cheie (cum ar fi China, Arabia Saudită, India și Brazilia) ar putea fi imună la sancțiuni. Ideea nu este nouă, dar nevoia este acum mai presantă. Atât Rusia, cât și China au făcut propuneri de schimbare radicală a sistemului financiar global. Mass-media de propagandă rusă a anunțat timp de ani de zile „moartea dolarului” ca monedă globală. Dar ideea de a crea o monedă pentru BRICS nu s-a materializat niciodată. Anul acesta propunerea pe masă este pentru un sistem de plăți BRICS, cunoscut sub numele de BRICS-Bridge, care ar ajuta Rusia să depășească problemele pe care le-a avut în trimiterea și primirea de bani în comerțul global din cauza sancțiunilor.

Cine profită de „oportunitatea” summitului BRICS

Nicolás Maduro s-a înscris la summit în ultimul moment, în ciuda unor informații din Brazilia care asigură că președintele Lula da Silva nu este de acord cu intrarea Venezuelei în BRICS, relatează El Mundo. Liderul venezuelean a aterizat la Kazan, la o zi după ce vicepreședinta sa, Delcy Rodríguez, a făcut acest lucru după ce s-a oprit la Istanbul.

În această ordine multipolară, Africa de Sud vede Rusia ca pe un aliat valoros „care ne-a sprijinit de la început, din zilele luptei noastre împotriva apartheidului”, a declarat președintele Cyril Ramaphosa într-o întâlnire bilaterală cu președintele rus Vladimir Putin.

Întâlnirea este o oportunitate și pentru liderul Turciei, Recep Tayyip Erdogan, la fel de dezamăgit de Occident și care poate folosi summitul pentru a-și consolida poziția și a profita de nevoile diferitelor națiuni care vin la Kazan pentru a face afaceri sau a căuta soluții la nevoile lor fără să le pese prea mult de discursul politic. Un caz similar este cel al Iranului, care tânjește la armele rusești moderne pentru a se apăra împotriva posibilelor amenințări din partea Israelului. Acesta este motivul pentru care Iranul (care a livrat drone Rusiei în timpul invaziei Ucrainei, deși ambele țări neagă) este de așteptat să oficializeze un parteneriat strategic cu Rusia în acest cadru de „machos multipolari”.

Însă nu Rusia e cea conduce acest amalgam de țări

Rusia își revendică un loc proeminent într-un club la care doresc să acceadă tot mai mulți membri, dar încă o dată realitatea împiedică recrearea pulsului Războiului Rece pentru că, de data aceasta, nu Moscova, ci în orice caz Beijingul ar conduce acest amalgam eterogen de țări, fiecare cu o politică externă diferită. China reprezintă mai mult de 60% din producția economică a BRICS. De fapt, ponderea sa a fost de aproximativ 70% în ultimii ani, scăzând cu 10 puncte abia după încorporarea Egiptului, Iranului, Etiopiei și Emiratelor Arabe Unite.

Magnetismul alianței pentru aproape toți membrii BRICS este că nu exclude acordurile și cooperarea cu economiile SUA și ale Europei, deși acest scenariu nu mai funcționează pentru ruși din cauza războiului lor.

Rusia, cu permisiunea Indiei, joacă un rol secundar în spatele Chinei, iar războiul din Ucraina a făcut ca regimul rus să fie mai dependent de aceste două economii emergente, fiecare având propria agendă asupra căreia Moscova are o influență redusă. Ambele ţări sunt clienți necesari, deși plătesc mai rău decât a făcut Europa. India este un cumpărător major de materii prime rusești, în timp ce China ar putea furniza bunuri cu dublă utilizare care sunt esențiale pentru planurile militare ale Moscovei.

India s-a apropiat de Statele Unite în ultimii ani ca membru al unui grup de securitate numit Quad (Dialogul de Securitate Cvadrilateral). Beijingul, ale cărui relații cu Occidentul s-au deteriorat, împărtășește cu Moscova dorința de a diminua puterea principalului său rival, Statele Unite. Dar pariul lui pentru a realiza acest lucru este tocmai acela de a atrage grupul format din toate tipurile de țări către o coaliție ale cărei poziții politice erau deja greu de coordonat când era un club mai mic. Eșecul miniștrilor de externe ai BRICS de a emite luna trecută o declarație comună este doar un exemplu al dificultăților politice cu care se confruntă grupul pe măsură ce se măreşte.

Regimul lui Putin este total devotat războiului său din Ucraina, o aventură militară care a primit condamnarea occidentală și, în același timp, sprijin tacit din partea unor țări, care nu împărtășesc convingerile Rusiei, dar în același timp nu văd cele întâmplate ca fiind un motiv pentru care să nu facă afaceri cu ruşii. Dimpotrivă: o oportunitate de a primi ofertele și atenția care era acordată anterior clientului occidental.

Putin se va întâlni cu secretarul general al ONU, Antonio Guterres, joi, după summit. Guterres a enervat Kievul cu prezența sa la întâlnire și mai ales cu întâlnirea cu președintele rus. Va fi prima dată când se vor vedea de la invazia Ucrainei în 2022.

„A devenit o ţintă uşoară pentru resurse ceva mai ieftine”

În acest puls global, Putin evocă o alianță similară cu cea din timpul Războiului Rece. Atunci a existat o coerență ideologică între URSS și sateliții săi (dictaturile socialiste din Europa Centrală) și o conducere clară de la Moscova, care a prezidat umbrela militară care a protejat – sau pedepsit, așa cum s-a întâmplat cu Cehoslovacia – restul membrilor Pactului de la Varșovia. Astăzi, lucrurile stau foarte diferit, țările din Europa Centrală sunt democrații care în aproape toate cazurile au ales Bruxelles-ul în detrimentul Moscovei, fără întoarcere. Noii parteneri ai Rusiei sunt țări îndepărtate care își schimbă constant liderii și nu pot fi amenințate. Și, în unele cazuri, legăturile lor cu Occidentul sunt în creștere.

Arabia Saudită și-a încetinit intrarea în BRICS pentru a-și echilibra relațiile cu țările occidentale. Între timp, Statele Unite își îmbunătățesc legăturile cu India pentru a limita China. Permeabil la presiunea occidentală, premierul indian Narendra Modi i-a spus liderului rus la Kazan că dorește pacea în Ucraina și este dispus să contribuie la realizarea unui armistițiu: „Noi credem că problemele ar trebui rezolvate doar prin mijloace pașnice”.

Moscova poate fi mulțumită de prezența liderilor la convocarea sa. Treizeci și două de țări și-au confirmat participarea și peste 20 de șefi de stat participă. China și India sunt principalii cumpărători de petrol rusesc, dar în același timp au relații dificile. Între națiunile arabe și Iran există mai multă suspiciune decât prietenie. Putin aspiră să fie dirijorul acestei orchestre în zilele maraton în care va avea în jur de 20 de întâlniri bilaterale, iar de la Moscova s-a sugerat de zile întregi că acesta ar putea deveni „cel mai mare eveniment de politică externă organizat vreodată” pe teritoriul Rusiei – o piatră de hotar în vremuri de izolare.

Dar, după cum subliniază Aleksandar Djokic, un analist rus și fost profesor asociat la Universitatea RUDN din Moscova, „este foarte important să facem distincție între influența pe care Rusia pretinde că o are asupra BRICS și influența pe care o exercită în realitate”. Poziția Moscovei „în BRICS, precum și la nivel global, a fost diminuată din 2022”. În prezent, „Rusia este văzută ca o ţintă uşoară pentru a obţine resurse ceva mai ieftine”.