Putin sfidează Europa: Arsenalul de tertipuri prin care alimentează „mașinăria de război”

Uniunea Europeană a lansat deja 14 „pachete” de sancţiuni împotriva Rusiei de la invazia acesteia în Ucraina în 2022, dar aceste măsuri destinate să slăbească „maşina de război” a Kremlinului nu au dat rezultatele scontate, întrucât Moscova le ocoleşte recurgând la un întreg arsenal de tertipuri, consemnează miercuri France Presse într-o analiză pe această temă, potrivit Agerpres.

Creşterea economică a Rusiei este cu siguranţă în scădere, dar în continuare peste 4%, dovadă, potrivit Kremlinului, că sancţiunile occidentale nu funcţionează. Guvernul rus a anunţat luni o creştere cu 30% a bugetului apărării pentru anul viitor.

„Sancţiunile sunt eficiente doar atunci când coaliţia aflată la originea lor este suficient de mare”, explică Guntram Wolff, cercetător la Institutul Bruegel şi profesor de economie la Universite liberă din Bruxelles.

Or, suntem departe de aşa ceva. Cu China, India sau alte ţări din aşa-numitul „Sud global” în afara ecuaţiei, devine „foarte dificil” să fie luate sancţiuni eficiente, subliniază expertul citat într-un interviu pentru AFP.

Cum reușește Rusia să pună mâna pe componente vitale

Ţările occidentale au decis să interzică exporturile către Rusia de produse tehnologice care ar putea fi utilizate la fabricarea de arme, cum ar fi microprocesoarele.

Dar aceste sancţiuni au fost eludate de Moscova foarte rapid datorită complicităţii unor ţări terţe precum China, Turcia, Emiratele Arabe Unite (EAU) şi mai multe foste republici sovietice din Asia Centrală, cum ar fi Kazahstanul.

„Ingeniozitatea” ruşilor pentru a se aproviziona este „considerabilă”, recunoştea recent David O’Sullivan, emisarul special al UE pentru sancţiuni.

Exporturile europene către Turcia au crescut, de exemplu, cu 38% între al treilea trimestru din 2021 şi al treilea trimestru din 2023, potrivit unui studiu al Institutului Jacques Delors (cu sediul la Paris) privind eficacitatea sancţiunilor UE. Mai important, exporturile Turciei către Rusia s-au majorat cu 72% în aceeaşi perioadă.

Uniunea Europeană a refuzat până acum să „pedepsească” ţările vinovate, preferând să acţioneze prin canale diplomatice.

„Uneori diplomaţia nu este suficientă”

„Trebuie să spun că prefer întotdeauna ca ţările terţe cu care avem relaţii să găsească o soluţie proprie”, a explicat O’Sullivan.

„Mă tem că uneori diplomaţia nu este suficientă, trebuie luate şi măsuri mai stricte”, a replicat săptămâna trecută la Bruxelles Vladislav Vlasiuk, consilierul preşedintelui ucrainean pentru sancţiuni.

El a profitat de ocazie pentru a prezenta responsabililor europeni şi publicului larg câteva exemple de tehnologii „made in Europe” găsite în fragmente de obuze sau de rachete ruseşti pe câmpul de luptă.

Europenii caută soluţii, impunând o serie de constrângeri întreprinderilor europene care fabrică produse sensibile sau susceptibile să fie utile industriei ruse de armament.

A fost impusă bunăoară o clauză care interzice orice reexportare către Rusia a „know-how-ului” companiei.

Dar punerea în aplicare a acestor măsuri nu este o sarcină deloc simplă, constată AFP.

„La un moment dat, pierzi controlul asupra produsului pe care îl vinzi. Este vorba de natura însăşi a modului în care funcţionează o întreprindere şi trebuie să acceptăm aceasta”, a recunoscut Sullivan.

Companiile europene opun „rezistență”

Europenii vor să extindă la filiale clauza care interzice toate reexporturile către Rusia, dar „să fim sinceri, există rezistenţă” din partea companiilor, a recunoscut oficialul citat.

„Întreprinderile europene s-au angajat să pună în aplicare sancţiunile şi să combată eludarea lor. Dar pentru a face acest lucru ele au nevoie de direcţii clare şi adecvate”, a remarcat BusinessEurope, lobby-ul întreprinderilor de la Bruxelles, intervievat de AFP.

Or, aceasta trece prin ameninţarea clară cu sancţiuni financiare dacă întreprinderile nu joacă după reguli, afirmă Guntram Wolff, coautor al raportului Institutului Bruegel asupra modalităţilor de îmbunătăţire a eficienţei sancţiunilor împotriva Rusiei.

El sugerează de asemenea ca responsabilii de la Bruxelles să se inspire din „legislaţia foarte strictă impusă sistemului financiar pentru a combate spălarea banilor sau terorismul”.

Sistemul financiar internaţional a fost constrâns să pună în aplicare proceduri eficiente de monitorizare şi control care au „redus într-o anumită măsură” această infracţiune, susţine Guntram Wolff.

Sancţiunile nu sunt cu siguranţă 100% eficiente, dar au cel puţin meritul de a face „mai dificilă, mai lungă şi mai costisitoare” pentru Rusia achiziţionarea produselor de care are nevoie pentru industria sa de armament, concluzionează David O’Sullivan, citat de AFP.