RAD și Banca Transilvania continuă seria de articole dedicate scenei de artă contemporană din România

De această dată, perspectivele vin din partea unora dintre cele 10 galerii care au cofondat RAD FAIR în 2023. Răspunsurile și observațiile lor ne duc atât la începutul proiectului, pentru a înțelege motivațiile și ingredientele succesului RAD, cât și într-un viitor – a 10-a ediție pe care galeriile și-o imaginează pornind de la semnalele prezentului.

Galeriile cofondatoare RAD care ne răspund curiozităților sunt: Cazul101 (acum SOLO), Galeria Posibilă, Jecza, Sandwich, Sector 1, Suprainfinit, Catinca Tabacaru. Alături de acestea, /SAC și Plan B se numără și ele printre cofondatori.

Puteți face cunoștință cu acestea, precum și cu lucrările de artă pe care le expun, în cadrul RAD ART FAIR, între 23 și 26 aprilie, la CARO București. 

Cum vă imaginați RAD Art Fair în 2032, la cea de-a zecea ediție? Ce rol sperați să joace târgul pe scena de artă din România și în regiune?

Matei Câlția, Galeria Posibilă: Un boutique art fair relevant pentru o scenă de artă locală și central est-europeană, cu peste 30 de galerii locale și încă 30 regionale.

Daniela Pălimariu, Sandwich: Mai importantă decât inovația și creșterea în proporții, mi se pare stabilitatea în acest moment – repetiția, întâlnirea și discuția constantă, expunerea repetată la artă și la practici contemporane. De aceea, în 10 ani, îmi doresc ca RAD să fie un pilon de stabilitate într-o lume – nu doar lumea artei – care ne surprinde și ne agită constant. Să fie un loc unde vom mai putea merge for real, unde ne vom întâlni fără mediere digitală, unde vom vedea artă fizică și unde vom putea respira și găsi inspirație.

Catinca Tabacaru, Galeria Catinca Tabacaru: RAD a fost creat pentru a umple un gol. Nu exista un timp și un loc în care întreaga lume a artei din România să se reunească. RAD s-a născut pentru a face acest lucru posibil. Întrebarea este: Ce gol va exista în 2032 pe care RAD îl va ajuta să-l umple?
Văd RAD, la cea de-a 10-a ediție, ca fiind un factor esențial într-o schimbare ușor de asimilat – una care a generat artiști mai puternici și mai vizibili, critici de artă mai buni, galerii mai sustenabile și colecționari curioși, cu gândire independentă.

Andrei Jecza, Galeria Jecza: Am observat o creștere aproape exponențială de la prima ediție din 2023 până astăzi. Astfel, perspectiva ediției aniversare de 10 ani este una foarte optimistă și pozitivă. În cazul nostru, am reușit să dublăm vânzările din anul de debut la cea de anul trecut. Ediția a zecea va consolida târgul ca unul dintre cele mai importante din regiune, dar și un adevărat pilon de consolidare a pieței naționale, deoarece deschide accesul la artă și apetitul colecționarilor de artă contemporană. Cred că avem de-a face cu un fenomen ce ține de maturizarea pieței de artă din România. Inițiativa de a invita galerii internaționale cu artiști români în portofoliu și succesul acestora pe piața locală poziționează RAD Art Fair ca un jucător cheie în regiune. Aplaudăm acest demers și facem tot ce ne stă în putință pentru a accelera percepția artei contemporane ca formă autentică de susținere a scenei culturale din România și a descoperirii artei ca formă de investiție pe termen lung.

Andreea Stănculeanu, Sector 1: Este riscant să proiectezi viitorul târgurilor de artă, chiar și pe termen scurt. Modelul actual este, peste tot în lume, supus unor presiuni serioase și pare din ce în ce mai volatil. În același timp, multe dintre aceste târguri sunt organizate de corporații puternice, cu resurse financiare considerabile, ceea ce oferă formatului actual și o anumită protecție. Cred că viitorul va da forță componentei digitale. Accesul la artă va fi și mai “democratizat”, iar experiența fizică a târgului va trebui să își redefinească rolul. Probabil va rămâne un loc de întâlnire și validare, dar, cu siguranță, nu va rămâne spațiul cel mai relevant în care funcționează piața. Întrebarea interesantă rămâne unde se vor așeza criteriile de valoare într-un asemenea peisaj.

Robert Băjenaru, SOLO Project Space: În 2032 sper ca RAD să fie complet natural pe harta târgurilor de artă din Europa. Nu „un târg interesant din Est”, ci un loc unde vii pentru că merită. Dacă facem lucrurile bine, Bucureștiul poate deveni un punct serios pe hartă. Arta bună nu are nevoie de scuze geografice.

Suzana Vasilescu, Suprainfinit Gallery: Mi-aș dori ca RAD să fie perceput ca fiind un punct de referință, un loc unde se articulează o conversație artistică regională. Scena noastră a fost mult timp privită prin prisma descoperirii sau a exotismului post-estic. Cred că următorul pas este ca această regiune să își spună propria poveste, cu încredere și complexitate. Dacă RAD va reuși să contribuie la această schimbare de perspectivă, atunci își va fi îndeplinit misiunea. 

În 2023, când a fost lansat RAD Art Fair, cât de pregătită era piața de artă din România pentru apariția unui nou târg? Cum diferă acel context față de încercările anterioare de a crea un art fair local?

Andreea Stănculeanu, Sector 1:  Cred că piața era nu doar pregătită, ci avea nevoie de un astfel de format. Era un pas inevitabil pentru maturizarea ecosistemului. RAD a fost, în fond, un exercițiu de relevanță pentru scena de artă contemporană din România. Și, sincer, a dat roade peste așteptări. A fost remarcabilă viteza cu care ecosistemul a reacționat. Galerii, colecționari, instituții – toată lumea a înțeles foarte rapid că este un moment important. A existat o energie colectivă care a făcut ca lucrurile să se miște foarte repede.

Andrei Jecza, Galeria Jecza: Credem că apariția unui târg profesionist de artă contemporană, fondat de cele mai importante galerii de artă contemporană românești – oferă, în primul rând, un nivel înalt de încredere și credibilitate. Vorbim aici de galeriile care participă la majoritatea târgurilor internaționale de renume. RAD este singurul târg care reunește atât galeriile de top, cât și noile galerii apărute în ultimii ani în România. Selecția galeriilor, a artiștilor, programul curatorial, cel colateral, dar și cel de discuții, denotă profesionalism și colaborare. Anul de debut a fost un moment potrivit… vorbim de o piață de artă care încet-încet începe să demonstreze o anumită maturitate, lucru reflectat atât de vânzări, cât și de numărul din ce în ce mai mare de „curioși”. RAD este o astfel de etapă esențială a maturizării pieței. Iar Bucureștiul începe să devină una dintre cele mai interesante capitale din regiune, din acest punct de vedere. 

Matei Câlția, GALERIA POSIBILĂ: RAD este un creator de piață. Exista în 2023 o anumită efervescență și curiozitate care a ajutat ca RAD să continue să existe. De mai bine de 20 de ani, galerii de artă contemporană au activat constant pe scena locală și internațională.

Robert Băjenaru, SOLO Project Space: Piața nu era pregătită. Nu este nici acum, pentru asta îți trebuie generații. Dar piețele nu devin pregătite singure, trebuie împinse puțin. Existau deja galerii profesioniste, artiști foarte buni și o generație de colecționari care începea să apară. Diferența a fost că, de data asta, câțiva oameni au decis să construiască împreună.

Suzana Vasilescu, Suprainfinit Gallery: Aș spune că piața nu era complet pregătită, dar scena artistică era. În ultimul deceniu, artiștii români au avut o prezență constantă în muzee și bienale internaționale, iar galeriile locale au devenit din ce în ce mai conectate la circuitul global al târgurilor. Diferența față de încercările anterioare este că RAD a apărut într-un moment în care exista deja o infrastructură artistică reală. Târgul nu a încercat să creeze o scenă, ci să îi ofere un cadru de vizibilitate. Iar faptul că mai mulți galeriști s-au implicat în cofondarea acestui târg, a contat enorm pentru ceea ce este RAD astăzi. 

Care credeți că a fost „the secret sauce” care a făcut ca RAD Art Fair să funcționeze? Ce elemente au făcut diferența față de inițiativele precedente?

Matei Câlția, GALERIA POSIBILĂ: O echipă mare și ego-uri mici. 

Robert Băjenaru, SOLO Project Space: Secretul a fost colaborarea. Problema în societatea românească, fără excepție în cea artistică, este că de multe ori fiecare încearcă să-și construiască propriul mic regat. RAD a funcționat pentru că mai multe galerii au înțeles că o piață nu se dezvoltă singură. O scenă artistică devine relevantă când începe să gândească colectiv.

Andreea Stănculeanu, Sector 1: RAD a fost primul exercițiu explicit și coerent de colaborare între galerii relevante din piață – ele au construit RAD, au pus umărul, au definit și au implementat totul. Restul ecosistemului s-a afiliat în mare parte din momentul deschiderii târgului, atrași de ceea ce galeriile reușiseră să creeze. A existat și un anumit romantism al momentului. A fost aproape un gest eroic. Prima ediție a fost organizată în aproximativ două luni. Nu a existat timp pentru negocieri complicate sau pentru testarea afinităților. A existat doar timp pentru rezolvat și implementat. Și, paradoxal, tocmai această viteză a funcționat.

Daniela Pălimariu, Sandwich: Chiar și înainte să facem RAD, testasem acest model de colaborare destul de complex – între două, trei sau chiar șase galerii de artă – și știam că nu este ușor, dar că e un proces care ne duce pe toți mai departe. Organizasem Video.Radio.Live la Timișoara în 6 galerii, începusem Doi Joi deja cu implicarea majorității galeriilor din București, organizasem un simpozion și expoziții în diferite locații simultan, etc. Deci am avut totuși o pregătire care ne-a ajutat să înțelegem nu doar ce putem aduce noi, fiecare, în acest proces, dar și care sunt punctele forte ale celorlalți. În plus, am avut cu toții de câștigat de pe urma energiei și hotărârii cu care Catinca (Tabacaru) a venit la București, energia fresh a celui care descoperă și se lasă fascinat de o scenă de artă care, deși vizibil bogată și în plină dezvoltare, era poate mai ușor să fie taken for granted de noi, cei care eram aici deja de 5-10-15 ani. Cu această energie și o abordare nouă a ideii de colaborare, Catinca ne-a provocat să vedem lucrurile, la rândul nostru, într-o notă nu doar mai optimistă, ci și mai curajoasă, și împreună ne-am luat cu toții niște riscuri care acum ne răsplătesc.

Suzana Vasilescu, Suprainfinit Gallery: Cred că secretul a stat în faptul că RAD a fost gândit din interiorul scenei artistice. Nu a fost un proiect conceput exclusiv în termeni de piață, ci unul care a încercat să echilibreze dimensiunea comercială cu cea culturală. De aceea programul curatorial, discuțiile publice sau colaborările instituționale au fost la fel de importante ca standurile galeriilor. Într-un fel, RAD a fost conceput mai degrabă ca un ecosistem decât ca un simplu târg. 

Andrei Jecza, Galeria Jecza: Acest „secret sauce” îl traduc eu prin „omul sfințește locul”. Un astfel de demers este esențial. Democratizarea artei contemporane și ieșirea din zona enigmatică a ceea ce înseamnă să colecționezi artă reprezintă unul dintre marile atribute ale acestui demers de deschidere. The secret sauce este exact această echipă, acest târg care aduce împreună, pentru câteva zile pe an, toată scena într-un singur loc: la București. 

Cum s-au schimbat scena și piața de artă din România în cei trei ani de când există RAD Art Fair? Există, din perspectiva voastră, un „RAD effect”?

Suzana Vasilescu, Suprainfinit Gallery: Cred că cel mai vizibil efect este concentrarea de energie în jurul târgului. În fiecare an, tot mai multe galerii, instituții și colecționari aleg să fie la București în acea perioadă, ceea ce creează un moment de intensitate pentru scena locală. Dacă există un „RAD effect”, el constă, poate, în această formă de încredere colectivă: ideea că scena artistică din România poate funcționa într-un cadru internațional, fără complexe. 

Matei Câlția, GALERIA POSIBILĂ: Ritmul în care evoluează scena de artă nu s-a schimbat radical, dar totuși prezența târgului dă mai multă încredere scenei locale și coagulează profesioniștii contribuind esențial la transparență etică și economică.

Andreea Stănculeanu, Sector 1: Cred că RAD a contribuit în primul rând la mutarea reflectoarelor pe piața de artă contemporană. De aceea am pus cu toții deoparte orice altceva aveam în agendă la începutul lui 2023 și am dedicat timpul acestui demers. RAD funcționează, în continuare, ca o reactivare anuală a atenției. Este momentul în care scena artistică, piața și publicul se aliniază în jurul aceleiași energii. Pentru ca piața să devină sustenabilă, ai nevoie de masă critică: cumpărători, colecționari, public. RAD este parte din construcția acestei mase critice. Și cred că obiectivul de a ajunge la breakeven din resursele pieței locale este astăzi mai aproape decât era acum câțiva ani.

Andrei Jecza, Galeria Jecza: Există clar un „RAD effect”. Pentru noi, o galerie fondată în 2011 la Timișoara, colecționarii din București au fost mereu foarte importanți. Deja din 2021 ne gândeam să deschidem o a doua galerie. Am cochetat mult timp cu marile capitale europene și, totuși, în 2025 am deschis o a doua galerie la București, cu prima expoziție a lui Marius Bercea urmând ca în acest an să mai deschidem o nouă galerie în București, pe strada Grigore Gafencu numită Jecza & Olaru. Fiecare dintre noi contribuie la acest „RAD effect”, prin fiecare spațiu și acțiune pe care le realizăm întărim scena locală și importanța Bucureștiului în regiune.

Robert Băjenaru, SOLO Project Space: Există un RAD effect și este vizibil. Există mai multă încredere în piața locală, mai multă vizibilitate pentru artiști și mai multă curiozitate din partea colecționarilor. RAD nu a inventat scena, dar a venit exact la momentul potrivit. Uneori tot ce lipsește este un context bun în care lucrurile să devină vizibile.

Catinca Tabacaru, Galeria Catinca Tabacaru: Când am sunat pentru prima dată fiecare galerie în 2022 spunând „hai să facem un art fair”, în general răspunsul a fost: „ok, da, avem nevoie de unul, dar nu există o piață de artă în România, așa că știi că toți vom pierde bani, nu?” În 2026, nimeni nu ar mai spune că nu există o piață de arta în România.
Cu siguranță, ceea ce văd acum ca fiind necesar este atragerea unui public mai larg, non-expert, care își dorește să pătrundă în lumea artei. Artiștii au nevoie de susținători. Galeriile au nevoie de colecționari. Expozițiile au nevoie de vizitatori și de dialog. Iar participarea la artă face o societate mai matură, mai elegantă, mai pașnică.

Daniela Pălimariu, Sandwich: Există mai multă bucurie în scenă, în expoziții, la evenimente. Simt că lumea e mai clară cu privire la nevoia sa de a fi în jurul artei, de a participa la ea, de a o simți ca fiind parte din viața sa de zi cu zi. Noi împlinim luna aceasta 10 ani și consider că avem o oarecare privire de ansamblu, în acest moment, și ea ne arată că lucrurile se așează cum trebuie în jurul nostru. De fiecare dată când suntem martorii unui succes al unei galerii, al unui artist sau proiect din comunitatea noastră, simțim că avem cu toții de câștigat din asta; cu fiecare spațiu nou care se deschide – galerie, fundație, spații non-profit sau temporare – ne stabilizăm fiecare poziția de creatori de artă, într-o lume care, simt, are din ce în ce mai multă nevoie de lucruri reale. 

Dacă ați putea reveni la prima ediție din 2023, există ceva ce ați face diferit?

Andrei Jecza, Galeria Jecza: Suntem foarte mândri că am cofondat acest târg și, dacă ar fi să avem un regret, ar fi de ce nu am început din 2022 sau 2021. 🙂

Matei Câlția, GALERIA POSIBILĂ: Nimic. Probabil, dacă am reveni la prima ediție cu ceea ce știm acum, nu am putea să o mai facem. Emoțiile acelui moment au consolidat și canalizat în mare parte energiile acestui proiect, emoții care rezistă încă și azi. 

Daniela Pălimariu, Sandwich: Prima ediție a fost un maraton care nu se poate compara cu nimic din ce am făcut înainte și, sper, cu nimic din ce va urma. Oricât ar fi fost de energizant și știind că am făcut totul pentru a reuși imposibila misiune de a ne depăși cu toții capacitatea pe care o aveam atunci, tot nu aș vrea să fiu din nou în acel moment, în acel efort imens. Este bine unde suntem acum și mă bucur că am avut curajul și oportunitatea să începem la momentul potrivit. 

Robert Băjenaru, SOLO Project Space: Nu sunt interesat de ideea de a rescrie trecutul. Mi se pare o pierdere de timp. Prefer să mă uit la ce trebuie construit mai departe. Trecutul e util ca referință, dar energia noastră merge spre următorul pas, nu spre corectarea celui anterior.

Andreea Stănculeanu, Sector 1: Retrospectiv, tocmai presiunea și improvizația creativă a momentului 2023 au dat tonul autentic al RAD. Poate aș fi documentat mai riguros procesul din culise, atât pentru memoria comunității, cât și ca resursă pentru ce a urmat. Există o valoare imensă în a înțelege cum s-a construit ceva din nimic în 60 de zile. În rest, cred că imperfecțiunile primei ediții au fost parte din farmecul și din credibilitatea ei.

Suzana Vasilescu, Suprainfinit Gallery: Privind înapoi, cred că acea primă ediție avea exact doza necesară de entuziasm și de risc, dată și de colaborarea dintre galerii. Orice proiect de acest tip începe cu un act de încredere: în artiști, în galerii, în public. 

Articol susținut de Banca Transilvania