Sari direct la conținut

RADET. Dezastrul mereu amânat

Contributors.ro
Roxana Wring , Foto: Arhiva personala
Roxana Wring , Foto: Arhiva personala

Peste câteva zile, în ședința Consiliului General al Municipiului București vor fi puse pe ordinea de zi câteva proiecte legate de RADET. Un proiect se referă la majorarea capitalului social al Companiei Energetice cu 1,2 miliarde de lei, iar un alt proiect se referă la mutarea a peste 40 de milioane de lei de la investiții RADET la subvenții RADET.

Vorbim așadar despre o sumă care înseamnă o cincime din bugetul Capitalei. Adică o presiune enormă pe buget, o presiune pe care nu cred că Gabriela Firea a anticipat-o și nici nu cred că a pregătit-o așa cum trebuie.

Drama însă este alta. În ciuda acestei sume, problema RADET nu se va rezolva. Cel mult, dezastrul va fi amânat, dar nimeni nu știe pentru cât timp.

Problema RADET este de fapt o sumă de complicații juridice, comerciale, administrative, tehnologice și financiare pe care toți cei responsabili le-au amânat cinic și iresponsabil. Când spun toți cei responsabili nu mă refer doar la primarii Capitalei, ci și la guvernele care s-au succedat până acum. Spun asta pentru că RADET nu poate fi dezlipit funcțional de ELCEN. Regia transportă și distribuie energia termică pe care ELCEN (Electrocentrale București) o produce. Numai că Regia este a Primăriei, iar ELCEN (CET-urile) sunt ale Ministerului Economiei. Evident că orice problemă a uneia atrage blocarea celei de-a doua.

Iar problemele curg de ani de zile și s-au tot adunat.

În primul rând, banii. RADET a acumulat datorii enorme la ELCEN, iar ELCEN la rândul ei a acumulat alte datorii la ANAF, la Distrigaz Rețele Sud, la bănci și la alte companii. Toți primarii au preferat să amâne problema RADET în loc să o rezolve, mizând pe faptul că ELCEN (adică Ministerul economiei și Guvernul) nu va sista furnizarea agentului termic. Toți primarii au ignorat deliberat problema datoriilor și problema vechimii rețelei RADET. În loc să facă investiții, s-au limitat la, cel mult, cârpeli de moment. Astăzi, pierderile în rețea sunt enorme: peste 28%. Adică la fiecare 300 de lei pe care o familie o plătește la încălzire pe timp de iarnă, cam 100 o plătește pentru pierderile de pe rețea. Iar situația nu este de acum, ci este cu mult mai veche chiar și decât mandatele lui Sorin Oprescu. E drept că el este cel care, timp de 8 ani, a îngropat Regia printr-o lipsă totală de implicare.

De partea cealaltă, nici ELCEN nu stă mai bine. Nu numai pentru că RADET nu și-a plătit datoriile. Ci și pentru că este obligată să facă investiții majore în retehnologizare pentru a îndeplini criteriile europene de protecție a mediului și pentru a înnoi echipamentele care și-au epuizat durata de viață. Dar ELCEN nu a avut bani nici să-și plătească furnizorii, să ramburseze creditele și să achite taxe și impozitele la ANAF. Cu atât mai puțin să-și implementeze planul de investiții.

Evident, tot la capitolul probleme financiare trebuie adăugată căpușarea sistematică a celor două structuri sub toate administrațiile / guvernele și în toate modurile posibile. Sunt nenumărate exemple în presă și nu vor fi reluate aici.

În fața prăbușirii financiare a RADET / ELCEN, s-a trecut la soluția juridică și anume intrarea în insolvență. Nu comentez dacă se putea merge pe altă variantă pentru că nu am datele financiare și toate informațiile necesare pentru a spune dacă a fost sau nu o decizie inspirată.

Ce vreau să subliniez este că la problema financiară s-a adăugat o mare problemă juridică. Toți specialiștii sunt de acord că cele două, adică RADET și ELCEN, trebuie să funcționeze împreună. Însă cum se poate face fuziunea a două companii aflate în insolvență, în condițiile unei legislații mereu încâlcite din România? Răspunsurile au variat în funcție de ”expert” și de aici și succesiunea de bâlbe ale Primăriei în a prezenta soluțiile pentru RADET. S-a spus că cele două vor fuziona prin absorbție (adică RADET, datornicul, să absoarbă ELCEN, creditorul), s-a spus că Primăria va cumpăra acțiunile deținute de Ministerul Energiei la ELCEN, s-a spus că vor cumpăra activele, apoi că nu toate activele ci doar cele strict necesare pentru a fi trecute într-un vehicul curat și bancabil. În fine, s-au spus multe, dar nu s-a făcut nimic. Și nu numai că nu s-a făcut, dar se pare că situația este într-un blocaj cauzat de interpretări diferite ale legii (sau de interese diferite ale administratorilor judiciari, calchiate pe interesele diferite ale creditorilor).

Pe scurt, situația este următoarea: RADET nu are plan de reorganizare aprobat de creditori (adică de ELCEN și ANAF). ELCEN nu are plan de reorganizare pentru că depinde de planul de reorganizare al RADET (un plan de reorganizare include și sursele de finanțare). Creditorii ELCEN vor garanții din partea Primăriei că își vor recupera banii și, în consecință, vor modificarea planului inițial propus de administratorul RADET. Iar administratorul Radet spune că nu poate modifica un plan care nu a fost aprobat. Iar pe deasupra acestei situații încâlcite, Primăria aruncă 1,2 miliarde de lei. Teoretic, banii intră în conturile nou-înființatei Companii Energetice pentru a cumpăra creanțele ELCEN. Însă nu e clar cum se vor rezolva totuși celelalte probleme de natură juridică (fuziuni, achiziții, transfer de afacere, transfer de active etc.). Intre timp, Gabriela Firea continua politica paguboasă de a menține RADET in situatia de deficit bugetar previzionat (intentionat), aproximativ 220 milioane de lei in mai putin de doi ani.

Și chiar dacă se va găsi totuși o soluție la problemele pe termen scurt, rămâne o problemă și mai mare pe termen lung. Cât va costa și de unde vor fi plătite investițiile enorme în modernizarea infrastructurii de producție, transport și distribuire a agentului termic în București. Capitala are un buget uriaș. Dar fiecare primar a fost extrem de creativ în a-l cheltui. Și fiecare a adăugat ceva în plus, fără să închidă conductele deschise de cei de dinainte. Vine acum scandeța. Va trebui plătit enorm pentru reașezarea firească a serviciului de furnizare a agentului termic. Însă va trebui investit cel puțin la fel de mult pentru a-l face funcțional. Altfel, falimentul va bate iarăși la ușă în doar câțiva ani.

Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro