Raport al Curtii de Conturi: Desi dispune de aproape 7000 de juristi, Statul a cheltuit peste 317 milioane de lei pe servicii externe de avocatura

Un raport al Curtii de Conturi trimis in aceste zile Parlamentului arata ca structurile publice au cheltuit aproape 600 de milioane de lei pe servicii avocatiale (juristilor din aparatul propriu si firmelor externe), campionii cheltuielilor fiind Ministerul Finantelor si Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania. Desi au o armata de avocati si juristi, acestea au angajat firme de avocatura externe institutiilor, ale caror servicii au fost achitate cu generozitate. „Remarcam modul discretionar in care entitatile publice locale au inteles sa cheltuiasca banul public prin angajarea serviciilor de avocatura externe”, se mai precizeaza in Raportul Curtii de Conturi. Cele 400 de firme controlate de Curtea de Conturi au cheltuit in ultimii doi ani 274,63 milioane de lei cu juristii proprii si 317,85 milioane de lei cu firmele externe de avocatura. In total, 592,49 milioane de lei.

• „Angajarea unei societati de avocatura nu demonstreaza, ca regula, oportunitatea de a apela la asemenea servicii”, noteaza inspectorii Curtii de Conturi.
• Au fost decontate cheltuieli adiacente onorariilor stabilite in contracte, doar in baza unor referate, in putine cazuri fiind atasate si documente.
• Autoritatile publice nu au urmarit activitatea firmelor de avocatura si nu si-au exercitat propriile drepturi.
• Notele de onorarii arata ca in unele cazuri procesele erau de competenta juristilor proprii, fara a fi necesara angajarea unei firme externe.

• Un numar de 408 entitati verificate au in structura organizatorica structuri cu profil juridic in care presteaza activitate juridica 6.798 persoane. Cele 408 entitati au cheltuit in 2008-2010 cu functionarea acestor structuri 274,63 milioane de lei si cheltuieli cu servicii externe de avocatura, 317,85 milioane de lei. In total, 592,49 milioane de lei.

• Majoritatea institutiilor publice ale administratiei publice locale si centrale au angajat servicii externe de asistenta, consultanta si reprezentare juridica, efectuand cheltuieli care au depasit in anumite cazuri pe cele efectuate cu structurile juridice din aparatul propriu.

„Concluziile rezultate ne determină să susţinem că avem de-a face cu un aspect cunoscut însă nereglementat până în prezent, care a evoluat în timp şi s-a transformat într-un veritabil fenomen, a cărui consecinţă este aceea a cheltuirii ineficiente a banului public”, se mai arata in documentul Curtii de Conturi.

• „Ne aflăm în prezenţa unei cheltuieli ineficiente a banului public”

Din această perspectivă este cert faptul că, ne aflăm în prezenţa unei cheltuieli ineficiente a banului public pe care Curtea de Conturi a României consideră necesar a o aduce la cunoştinţa autorităţilor competente pentru a fi analizată şi a se lua măsurile care se impun pentru diminuarea şi eliminarea în perspectivă a efectelor ei.

Problema prezintă un interes cu atât mai pregnant cu cât ţara noastră traversează, ca majoritatea celorlalte ţări ale lumii, o perioadă de constrângeri economice şi financiare, care impune identificarea tuturor modalităţilor prin care se garantează că banul public este cheltuit într-un mod în care este respectată nu numai legalitatea, ci şi eficienţa şi economicitatea, în egală măsură.

Concluzii si solutii:

Din informaţiile prezentate în secţiunile precedente şi dezvoltate în cele trei Anexe ale prezentului raport, se desprind următoarele concluzii cu privire la domeniul supus analizei:

„Ne întrebăm, retoric, fireşte, ce activitate mai desfăşoară personalul din aceste structuri de specialitate juridică, dacă serviciile juridice au fost externalizate fără ca structurile juridice propriu-zise să fie desfiinţate, funcţionând astfel în paralel două categorii de servicii juridice?”

Curtea de Conturi

1. Majoritatea entităţilor publice centrale şi locale, deşi dispun de structuri sau personal de specialitate juridică, contractează servicii de asistenţă juridică şi reprezentare cu diferite societăţi/cabinete de avocatură.

2. în acest fel se ajunge la situaţia in care o entitate publică efectuează pentru un singur domeniu, două categorii de cheltuieli: Cheltuieli cu structuri de specialitate juridică (departamente, direcţii, servicii, birouri) si Cheltuieli cu societăţi/cabinete de avocatură care sunt angajate.

Este evident ea se ajunge la sume considerabile de bani, care secătuiesc nu numai bugetul entităţilor publice, ci şi bugetul în ansamblul său. Cumulând sumele rezultate din informaţiile transmise, rezultă că

– la nivelul autorităţilor centrale au fost efectuate cheltuieli cu personalul propriu de specialitate juridică în cuantum de 274.639 mii lei şi cu societăţile/cabinetele de avocatură angajate în cuantum de 317.859

mii lei;

– la nivelul autorităţilor locale, incluse în analiză în perioada 2008- 2010 au fost efectuate cheltuieli cu personalul propriu de specialitate juridică în cuantum de 276.102,7 mii lei şi cu societăţile/cabinetele de avocatură angajate în cuantum de 59.994 mii lei;

– total cheltuieli efectuate de autorităţile centrale şi locale cu personalul propriu de specialitate juridică şi cu societăţile/cabinetele de avocatură angajate – 928.595,4 mii lei.

Constatăm, aşadar, că fondurile publice cheltuite cu societăţile/cabinetele de avocatură reprezintă aproximativ 69% din totalul cheltuielilor efectuate cu personalul propriu de specialitate juridică.

O asemenea situaţie denotă o abordare superficială lipsită de responsabilitate din partea ordonatorilor de credite cu privire la eficienţa cheltuirii banului public.

Lucrurile sunt cu atât mai grave cu cât, în ultimii ani, România s-a confruntat cu serioase probleme de natură financiară şi ar fi fost firesc ca autorităţile publice să fie preocupate de găsirea celor mai bune soluţii pentru a asigura o eficientă cheltuire a banului public.

Nu excludem posibilitatea implicării autorităţilor publice în litigiile complexe, care prezintă un element de extraneitate (cum ar fi, de exemplu, litigiile de arbitraj internaţional), despre care admitem că pot să legitimeze angajarea unor servicii de înaltă calificare specializată în domenii determinate.

Este însă, greu de acceptat, ca pentru litigiile curente ale acestor autorităţi publice să fie angajate servicii de asistenţă juridică şi reprezentare.

Lipsa de responsabilitate se relevă nu numai prin angajarea în sine a unor asemenea servicii externe, deşi au structuri de specialitate juridică, ci şi prin cuantumul onorariilor care sunt percepute.

Se impune a fi analizate situaţii şi identificate mijloace legale de eliminare a ei în viitor.

Avem în vedere faptul că România traversează în prezent o situaţie economico-financiară dificilă, ceea ce a determinat Guvernul şi celelalte autorităţi competente să găsească soluţii pentru diminuarea efectelor ei şi pentru eliminarea în perspectivă a acestei crize.

Intr-o atare situaţie, a aloca fonduri considerabile pentru o activitate care intră în atribuţiile unei structuri din cadrul unei entităţi publice este în egală măsură, inoportună şi fundamental ineficientă.

Ea contribuie la agravarea problemelor cu care se confruntă România şi la întârzierea efectelor pozitive ale măsurilor de austeritate şi anticriză pe care organele abilitate ale statului le decid în aceste împrejurări de natură excepţională.

Din datele cuprinse în prezentul raport, rezultă că ne aflăm în prezenţa unei cheltuieli vădit ineficientă a banului public, care impune în viitor măsuri de eliminare/înlăturare.

Pornind de la aceste concluzii, considerăm că este necesară următoarea solutie:

In plan juridic, considerăm că este necesară elaborarea unui proiect de act normativ dezbătut şi adoptat de Parlament, prin care să se reglementeze aspectele semnalate prin restricţionarea situaţiilor în care, atât la nivel central, cât şi la nivel local, ordonatorii de credite să poată angaja servicii prestate de societăţi/cabinete de avocatură, în contextul în care beneficiază de structuri proprii de specialitate juridică. Efectul unei asemenea reglementări ar putea determina diminuarea sumelor importante care grevează bugetul public al României, prin plata serviciilor juridice unor firme de avocatură externe şi plata pentru aceeaşi activitate a structurilor juridice proprii.

Trebuie avute în vedere în acest act normativ situaţiile speciale reprezentate de litigii internaţionale sau litigii de o complexitate deosebită în care se poate apela la astfel de servicii, însă, în baza unor documente care să justifice necesitatea angajării acestor servicii.

• Cele mai mari cheltuieli cu firmele de avocatura au fost facute de Ministerul Finantelor si de Compania Nationala de Autostrazi si drumuri Nationale din Romania.

• Finantele au cheltuit pe servicii avocatiale 108,7 milioane de lei, adica de peste 40 de ori mai mult decat cu functionarea aparatului propriu.

• CNADR, desi dispune de 653 angajati cu specialitate juridica, a efectuat plati de peste 89 milioane de lei.
• Desi am fi tentati sa credem ca Bucurestiul are cea mai mare pondere in aceste cheltuieli, Raportul arata ca cele mai mari sume s-au dus catre Constanta, Galati, Iasi si Brasov. Capitala detine doar 7,7% din ponderea totala a cheltuielilor.
• Directia Silvica Bacau a platit in acest an 80.000 de euro casei de avocatura Vasile Stoica.