Raport îngrijorător: România este pe primul loc în UE la decese din cauze tratabile / Cele mai frecvente afecțiuni

La fiecare 100.000 de români, 215 mor, în medie, din cauze tratabile, arată raportul „State of Health in the EU. Romania – Country Health Profile 2025”, publicat recent de Comisia Europeană și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. 

• Cifrele mortalității din cauze tratabile sunt de aproape 2,5 ori mai ridicate decât media Uniunii Europene, care este de 90 de decese la 100.000 de locuitori. 
• România continuă să aloce cei mai puțini bani pentru sănătate pe cap de locuitor dintre țările UE, lucru resimțit de pacienți atunci când sunt nevoiți să facă plăți direct din buzunar, cel mai frecvent pentru medicamente. 
• Și șpăgile rămân o realitate în sistemul medical: aproape unul din zece români a făcut o plată suplimentară, a oferit un cadou valoros personalului medical sau a donat bani unui spital. 

Decese ce pot fi evitate

Cardiopatia ischemică, pneumonia și accidentul vascular cerebral au fost principalele cauze ale deceselor din cauze tratabile în țara noastră. 

Raportul face distincția între decese din cauze tratabile și morți din cauze prevenibile. Mortalitatea din cauze tratabile este considerată un indicator al eficienței sistemului de sănătate, în timp ce mortalitatea din cauze prevenibile este considerată un indicator al eficienței politicilor publice de prevenție în domeniul sănătății. Ambele categorii sunt considerate indicatori ai unor decese care pot fi evitate.  

În ceea ce privește mortalitatea din cauze prevenibile, România are a treia cea mai ridicată rată din Uniunea Europeană, cu 304 decese la 100.000 de locuitori – aproape dublu față de media Uniunii Europene, care este de 168 de decese prevenibile la 100.000 de locuitori.

Cardiopatia ischemică, afecțiunile legate de consumul de alcool și cancerul pulmonar au fost principalele cauze.

„România are una dintre cele mai mari rate ale mortalității evitabile din Uniunea Europeană, decesele prevenibile și tratabile depășind cu mult mediile Uniunii Europene. Inițiativele recente vizează îmbunătățirea detectării și îngrijirii precoce pentru unele cauze tratabile ale mortalității, dar măsurile gândite pentru a aborda prevenția primară și factorii de risc comportamentali rămân limitate”, se arată raportul în „State of Health in the EU. Romania – Country Health Profile 2025”. 

Unul din trei decese din România, atribuit factorilor comportamentali și poluării

Factorii de risc comportamentali și de mediu sunt considerați responsabili pentru mai mult de o treime din totalul deceselor din România, conform raportului „State of Health in the EU”. 

Aproximativ 29% din totalul deceselor înregistrate în țara noastră în anul 2021 ar putea fi atribuite factorilor de risc comportamentali, precum fumatul, obiceiurile alimentare (de exemplu, niveluri ridicate de consum de zahăr și sare, împreună cu consumul scăzut de fructe și legume), consumul de alcool și activitatea fizică scăzută. 

România a înregistrat unul dintre cele mai ridicate niveluri de consum de alcool din UE în 2023 (12,3 litri per adult), o creștere de aproape 30% în ultimul deceniu – contrar tendinței de scădere din majoritatea celorlalte țări ale UE. 

În rândul adolescenților români, 17% dintre tinerii de 15 ani au raportat că au consumat alcool de mai multe ori în anul 2022, cu o prevalență mai mare în rândul băieților (19%) decât în ​​rândul fetelor (14%). 

România a introdus un număr limitat de măsuri pentru a combate consumul nociv de alcool, precum, reglementări privind publicitatea la alcool și o interdicție privind vânzarea de alcool persoanelor sub 18 ani. 

Consumăm prea puține legume și fructe

În plus, alimentația precară și inactivitatea fizică sunt principalii factori care contribuie la supraponderalitate și obezitate. Românii au unul dintre cele mai scăzute consumuri de fructe și legume din UE: în 2022, doar 38% dintre adulți consumau fructe zilnic (față de o medie a UE de aproximativ 60%), iar o proporție similară (37%) au raportat că mănâncă legume zilnic (de asemenea, comparativ cu o medie a UE de 60%). 

Doar aproximativ unul din cinci adulți a practicat activitate fizică de mai mult de trei ori pe săptămână în 2022 – a patra cea mai mică cifră dintre țările UE.

De asemenea, poluarea aerului, sub formă de ozon și expunere la particule fine (PM2.5), a reprezentat o proporție suplimentară de 6% din mortalitatea generală, o cifră mai mare decât în ​​majoritatea țărilor Uniunii Europene. 

Cei mai puțini bani alocați sănătății

Cheltuielile pentru sănătate pe cap de locuitor în țara noastră rămân cele mai mici din UE – de 5,8% din PIB, comparativ cu 10% din PIB, media Uniunii Europene. 

Suma pentru sănătate alocată de statul român a fost, în medie, de 1.800 de euro pe cap de locuitor – mai puțin de jumătate din media Uniunii Europene, care este de 3.832 de euro.

În ciuda promisiunilor repetate de creștere a finanțării publice, ponderea cheltuielilor guvernamentale alocate sănătății a scăzut în ultimii ani în România, constată raportul. 

Documentul amintește că, până anul acesta, 19 categorii erau scutite de plata contribuției la asigurările de sănătate în România, printre acestea numărându-se copii, studenți, pensionari, persoane cu afecțiuni cronice, persoane cu dizabilități, șomeri, dar și lucrătorii din construcții, agricultură și industria alimentară cu venituri brute lunare de până la 2.000 euro. 

Scutirile au fost limitate în urma pachetului de măsuri de austeritate impus de Guvern începând din vara anului 2025. Casa de Asigurări de Sănătate se așteaptă ca, după aplicarea măsurilor de austeritate, baza de contribuabili la asigurările de sănătate să crească cu aproximativ o treime în următorii ani. 

Românii suportă din buzunar mai mult de jumătate din cheltuielile cu medicamentele

77% dintre cheltuielile pentru sănătate în țara noastră sunt finanțate din surse publice, în timp ce finanțarea privată a reprezentat restul de 23% din cheltuielile pentru sănătate, aproape în totalitate prin plăți directe. Ponderea plăților directe este în creștere, de la 19% în anul 2019 și peste media UE, de 16%. 

În plățile directe, cea mai mare pondere o au cheltuielile cu produse farmaceutice. 

Raportul arată că finanțarea publică a sănătății acoperă, în general, îngrijirile spitalicești și în ambulatoriu (policlinici) dar este limitată pentru costurile cu medicamente și îngrijirea dentară. 

În anul 2023 spre exemplu, finanțarea publică a acoperit aproape toată îngrijirea spitalicească în România și 77% din îngrijirile în ambulatoriu. 

Mai puțin de jumătate din cheltuielile cu medicamente au fost finanțate public, iar acoperirea publică a costurilor îngrijirii dentare a fost de cinci ori mai mică decât media Uniunii Europene.

Aproape 60% din cheltuielile directe din buzunar au fost pentru medicamente (mai mult decât dublul mediei UE), 18% pentru îngrijire stomatologică și 9% pentru îngrijire ambulatorie.

Raportul arată că plățile mari suportate din buzunar, în special pentru medicamente și îngrijirea stomatologică, reprezintă bariere importante pentru persoanele cu venituri mici în calea accesului la îngrijire medicală. 

În anul 2024, 6% dintre românii cu nevoi de îngrijire medicală au avut nevoi neacoperite din cauza costurilor, a distanței de călătorie sau a timpilor de așteptare, reprezentând una dintre cele mai ridicate rate din Uniunea Europeană. 

Disparitățile în ceea ce privește veniturile sunt evidente, conform raportului: nevoile neacoperite în rândul persoanelor expuse riscului de sărăcie au fost de aproape trei ori mai mari decât în ​​rândul întregii populații. 

Unu din zece români dau șpagă când merg la doctor

Plățile informale rămân o realitate în sistemul de sănătate din România și contribuie, de asemenea, la creșterea cheltuielilor suportate din buzunar: 9% dintre români au raportat că au efectuat o plată suplimentară, au oferit un cadou valoros personalului medical sau au donat bani unui spital în anul 2023: de trei ori mai mult decât media Uniunii Europene. 

Raportul consemnează faptul că România a luat, în ultimii ani, măsuri pentru a reduce plățile informale, prin campanii de conștientizare atât pentru personalul medical, cât și pentru pacienți.

Numărul medicilor a crescut, dar migrația lor rămâne o problemă

Numărul medicilor și asistentelor medicale din țara noastră a crescut în ultimii ani, dar migrația personalului medical în alte țări, precum și distribuția geografică inegală în România rămân o problemă.

În anul 2023, existau 3,7 medici la 1.000 de locuitori în România, comparativ cu o medie UE de 4,3 medici și 8,2 asistente medicale la 1.000 de locuitori, comparativ cu 8,5 asistente, media Uniunii Europene. 

România a crescut numărul de medici și asistente medicale în ultimul deceniu, datorită unor cohorte mai mari de absolvenți de medicină și asistență medicală.

Însă distribuția lor georgafică pe teritoriul țării este inegală, majortatea preferând orașele mari. De asemenea, păstrarea personalului medical rămâne o provocare în România, în condițiile în care, în alte țări din UE, salariile sunt mai mari, iar condițiile de muncă sunt mai bune. 

Speranța de viață, cu 5 ani sub media UE

Speranța de viață în România a scăzut brusc în timpul pandemiei, dar a început să se redreseze în anul 2022 și a atins un nou record istoric, de 76,6 ani, în anul 2024. 

Cu toate acestea, speranța de viață în țara noastră rămâne cu 5,1 ani sub media Uniunii Europene.

Există și o diferență mare între sexe: bărbații trăiesc, în medie, 72,8 ani, iar femeile 80,4 ani. 

Diferența este mai mare decât media UE, care este de 5,2 ani. Acest lucru este atribuit în special expunerii mai mari la factorii de risc în rândul bărbaților, cum ar fi fumatul și consumul excesiv de alcool. 

Bolile cardiovasculare și cancerul continuă să fie principalele cauze de deces, reprezentând aproape trei sferturi din totalul deceselor.