RAPORT. Ministerul de Externe nu își asumă nicio responsabilitate pentru dezastrul de la votul din diaspora. Instituția dă vina pe Iohannis, pe turismul electoral sau pe viteza redusă a internetului

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) susține, în raportul privind votul din diaspora trimis premierului, că printre factorii care au dus la cozile interminabile de la secțiile de votare din străinătate se numără suprapunerea referendumului cu europarlamentarele, turismul electoral, mai exact „acțiuni coordonate de aducere la vot a unui număr mare de cetățeni cu 5-6 autocare”, faptul că partidele nu și-au trimis reprezentanți în comisiile secțiilor de votare sau viteza redusă a internetului „în diferite țări și locații”, care a dus la probleme în funcționarea sistemului STS de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal.

MAE mai susține că „și-a îndeplinit toate obligațiile legale”, dar, în pofida „creșterii semnificative a secțiilor de votare”, „s-a dovedit că și-a epuizat resursele pentru asigurarea logisticii alegerilor din străinătate. În raportul obținut de HotNews.ro Ministerul de Externe mai arată că votul electronic sau prin corespondență nu reprezintă o soluție.

În raportul privind votul din diaspora, unde mii de oameni au stat la cozi înterminabile în 26 mai, unii dintre ei neputând vota, Ministerul de Externe susține că „și-a îndeplinit toate obligațiile legale care decurg din prevederile legislative în contextul acestor scrutine, pentru organizarea și desfășurarea secțiilor de votare din străinătate”.

În document, Ministerul de Externe enumeră o serie de factori, pasând responsabilitatea, și susține că problema a apărut în contextul anunțării de către președinte a referendumului în aceeași zi cu alegerile europarlamentare. O altă cauză a dezastrului de la votul din diaspora, susține MAE, ar fi turismul electoral.

Ministerul de Externe propune schimbarea legilor electorale care se referă la votul din străinătate, mai exact vot anticipat prelungit – timp de 7 zile înainte de închiderea procesului electoral, susținând că aceasta ar elimina orice formă de birocratizare care ar putea să îngreuneze procesul de votare în străinătate. MAE spune că votul electronic sau prin corespondență nu reprezintă o soluție, întrucât „pot crea și alte probleme pentru că este nevoie de înscrierea prealabila a fiecărui cetățean (cu indicarea adresei de domiciliu/reședință) pentru a-și putea exercita dreptul de vot”.

Prezentăm raportul integral al MAE, obținut de HotNews.ro:

„Ministerul Afacerilor Externe precizează încă de la început că potrivit Legii 33/2007 entitatea cu competențe în coordonarea pregătirii și organizării procesului de votare în străinătate este Biroul Electoral pentru Secțiile de Votare din Străinătate. MAE asigură, însă, potrivit Legii 33/2007, sprijin logistic, cum ar fi: distribuirea buletinele de vot și a ștampilelor (art. 28 al. 3), completarea listelor pentru biroul de votare în cazul în care unii membri se recuză, cu aprobarea BESVS (art. 30 al. 1), dotarea secțiilor cu mobilă și cabine de vot (art. 31 al. 10), asigurarea personalului tehnic auxiliar (art. 73 al. 6) și asigurarea bunei desfășurări a scrutinului în caz de anulare a alegerilor pentru fraudă electorală (art. 25 al. 3). De asemenea, potrivit Legii 33/2007 coroborat cu OUG nr. 6/2019 și HG 81/2019, MAE publică în Monitorul Oficial numerotarea și locațiile secțiilor de votare. Legea stabilește în mod clar că BESVS veghează la organizarea din timp a secțiilor de votare din străinătate, urmărește și asigură aplicarea unitară și respectarea dispozițiilor legale privitoare la alegeri, rezolvă contestațiile, totalizează numărul de voturi valabile exprimate în străinătate și le înaintează BEC.

• MAE a aprobat toate cererile misiunilor de constituire a secțiilor de votare în străinătate, respectiv a propunerilor înaintate de către comunitățile de cetățeni, totalizând un număr de 441 secții de votare.
• În comparație cu alegerile europarlamentare anterioare, numărul secțiilor a fost dublat, iar în comparație cu turul II de la alegerile prezidențiale din 2014 (unde acuzele au fost în același sens, conform cărora nu toți cetățenii au putut vota), numărul secțiilor a fost dublat (NL, BE, FR), triplat (AT și UK), în cazul Germaniei, crescut de 5 ori, iar în alte cazuri creșteri substanțiale (IT, ES).
• Pe 24 aprilie MAE a trimis la Monitorul Oficial lista secțiilor de votare. Pe 25 aprilie Președintele a semnat Decretul privind referendumul, publicat în Monitorul Oficial. MAE este obligat să publice lista secțiilor de votare așa cum prevăd OUG nr. 6/2019 și HG 81/2019, care stipulează termenul limită până la care MAE a trebuit să publice numerotarea și locațiile secțiilor de votare, mai exact data de 25 aprilie, ținând cont de faptul că în zilele de 26 și 27 aprilie Monitorul Oficial nu asigura publicarea, fiind zile libere nelucrătoare.
• Problema secțiilor de votare care vor trebui să gestioneze două scrutine a apărut în contextul anunțării de către Președinte a referendumului în aceeași zi cu alegerile europarlamentare. În aceste condiții, MAE a trimis în paralel o nouă circulară tuturor ambasadelor atrăgând atenția că este necesar să se facă un efort deosebit pentru o activitate cât mai eficientă și a solicitat șefilor misiunilor diplomatice și consulare mobilizarea tuturor resurselor pentru desfășurare în cele mai bune condiții a procesului de vot.
• Derularea alegerilor pentru Parlamentul European în paralel cu referendumul a făcut ca de la 2 minute, timpul de vot să crească la 7 minute, având în vedere că trebuiau completate două liste (scris de mână), înmânarea a 3 buletine (pentru cei care au votat și la referendum) și depunerea lor în trei urne diferite.
• Un alt element care a îngreunat procesul de vot se referă la organizarea și funcționarea comisiilor din secțiile de votare. Potrivit Legii nr. 33/2007, birourile electorale ale secțiilor de votare din străinătate sunt constituite dintr-un președinte, desemnat de șeful misiunii diplomatice și un număr între 2-6 membri, stabiliți de către președintele Biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate, la propunerea partidelor politice și organizațiilor cetățenești aparținând minorităților, alianțe politice sau electorale.
• În cazul în care numărul persoanelor propuse de acestea este insuficient, lista este completată de MAE cu alte persoane, cu o bună reputație și fără apartenență politică. În funcție de numărul membrilor comisiei care se prezintă în dimineața zilei votării la secția de vot, se modifică și numărul de ștampile utilizat efectiv. Mai exact, deși se poate aloca numărul maxim de 6 cabine și 6 ștampile, numărul de ștampile utilizat efectiv într-o secție de votare în timpul procesului electoral trebuie să fie cel puțin egal cu numărul de cabine, dar nu mai mare decât numărul membrilor prezenți ai comisiei. Din păcate, cu unele excepții, partidele politice nu și-au manifestat interesul de a desemna reprezentanți în comisiile secțiilor de votare, renunțând cu 1-2 zile înainte să participe în comisiile Secțiilor de votare.
• O altă cauză se referă la sistemul STS de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal (dublu). Fiecare secție a fost dotată cu 1-2 tablete (una pentru a fi utilizată în procesul de votare și cealaltă de rezervă). Problema nu a constat atât în funcționarea sistemului, cât în deficiențele antrenate de viteza redusă a Internetului în diferite țări și locații.
• Un alt factor l-a constituit implicarea unor grupuri de susținători ai unor anumite formațiuni politice, deși prevederile legale nu permit activități electorale în ziua votării. Mai mult, au existat acțiuni coordonate de aducere la vot a unui număr mare de cetățeni cu 5-6 autocare sau mașini (turism electoral), ceea ce ducea în mod automat la o presiune majoră asupra secțiilor de votare sau influențau deciziile alegătorilor. În mare parte, aceste grupuri au rămas în zona secțiilor de votare și după ce au votat și au creat incidente, până la venirea forțelor de ordine, care au asigurat închiderea secției de votare.
• În acest sens, au fost chemați la consultări ambasadorii din țările unde s-au înregistrat dificultăți în cadrul celor două procese electorale simultane din 26 mai 2019, pentru a fi identificate cauzele și responsabilitățile fiecăruia, precum și propunerile de modificare a sistemului de votare în secțiile din afara țării.
• În cadrul legislației actuale, chiar cu mărirea semnificativă a secțiilor de votare, s-a dovedit că Ministerul Afacerilor Externe și-a epuizat resursele pentru asigurarea logisticii alegerilor din străinătate (locații, resurse umane și resurse financiare).
• În aceste condiții, avem în vedere propuneri pentru schimbarea legilor electorale care se referă la votul din străinătate. Este vorba de o propunere de vot anticipat prelungit (timp de 7 zile înainte de închiderea procesului electoral). Aceasta ar elimina orice formă de birocratizare care ar putea să îngreuneze procesul de votare în străinătate.
• Alte modalități, cum ar fi votul electronic sau prin corespondență, acestea pot crea și alte probleme întrucât este nevoie de înscrierea prealabila a fiecărui cetățean (cu indicarea adresei de domiciliu/reședință) pentru a-și putea exercita dreptul de vot.
• MAE și-a îndeplinit toate obligațiile legale care decurg din prevederile legislative în contextul acestor scrutine, pentru organizarea și desfășurarea secțiilor de votare din străinătate”.

Premierul Viorica Dăncilă a declarat, joi, la finalul ședinței Coaliției, că luni vor fi făcute publice analizele ministerelor de Externe și de Interne privind votul în diaspora, unde mii de români au stat la cozi interminabile în 26 mai, după care „se va discuta și despre miniștri. Ea a fost întrebată despre o posibilă remaniere a ministrului de Externe Teodor Meleșcanu, răspunzând că „ALDE va decide dacă își dorește această remaniere” și că va discuta cu Călin Popescu Tăriceanu.

Procurorii DNA au anunțat oficial, joi, că au primit de la Parchetul General 42 de plângeri privind nereguli la exercitarea dreptului de vot în diaspora la alegerile din 26 mai și că au deschis un dosar penal. La alegerile europarlamentare, când a avut loc și referendumul pe tema justiției, mii de români au stat ore în șir la cozi în fața secțiilor de votare, iar mulți dintre ei nu au putut vota.

Miercuri, preşedintele Klaus Iohannis a acuzat din nou că românilor din străinătate le-a fost obstrucţionat dreptul la vot, iar în acordul național pentru consolidarea parcursului european al României pe care l-a propus partidelor este menționat că semnatarii se angajează să transpună în legislație, în cel mai scurt timp, măsurile necesare asigurării – atât în țară, cât și în străinătate – a exercitării depline și efective a dreptului de vot de către cetățenii români.

Săptămâna trecută, președintele Klaus Iohannis a cerut demiterea ministrului de Interne, Carmen Dan, și a ministrului de Externe, Teodor Meleșcanu pentru modul în care a fost organizat votul din diaspora. Cei doi au anunțat că nu vor demisiona, pentru că premierul nu le-a cerut acest lucru. Mai mult, Meleșcanu a declarat că nu are ce să își reproșeze și a dat vina pe șeful statului pentru supraaglomerarea secțiilor de vot din cauza referendumului.

Premierul Viorica Dăncilă a declarat că ”dacă au fost greșeli, și sigur au fost, cei responsabili trebuie să plătească”, referindu-se la modul defectuos în care s-au desfășurat alegerile de pe 26 mai, când mii de persoane din diaspora nu au putut vota. Dăncilă a subliniat atunci că a cerut Ministerelor de Externe și Interne rapoarte cu privire la desfășurarea scrutinului și după aceea va lua măsuri.