Raport: Peste 170.000 de români au nevoie anual de îngrijire paliativă, dar în jumătate dintre județele țării acest serviciu nu există

Peste 172.000 de pacienți au nevoie anual de îngrijire paliativă în România, dar în aproape jumătate dintre județele României (17) nu există niciun astfel de serviciu, arată raportul „Evaluarea serviciilor de îngrijire paliativă din România” realizat de Ministerul Sănătății pentru Banca Mondială. Potrivit raportului, doar sub 2% dintre medicii de familie din România au pregătire de bază în paliație.

172.663 de pacienți din România au nevoie în fiecare an de îngrijire paliativă (81.121 în mediul urban și 91.541 în mediul rural), se arată în raport. Județele cu cea mai ridicată nevoie de îngrijire paliativă (peste 6.000 persoane pe an) sunt Prahova, Dolj și București. Alte județe cu nevoie ridicată (peste 5.000 persoane anual) sunt Constanța, Iași, Suceava, Bacău, Bihor și Cluj.

În 17 județe din România nu există deloc paturi de îngrijire paliativă în sistemul public, privat sau non-profit.

De asemenea, există un număr extrem de redus de centre de îngrijire paliativă sau de echipe de îngrijire la domiciliu și mai puțin de 25% din medicii specializați în paliație lucrează în sistemul de îngrijiri paliative.

„Îngrijirea paliativă alină suferința și îmbunătățește calitatea vieții persoanelor afectate de o boală cu speranță de viață limitată. Îngrijirea paliativă este o abordare holistică menită să amelioreze calitatea vieții pacienților și familiilor acestora, prin abordarea nevoilor fizice, psiho-sociale și spirituale asociate bolii amenințătoare de viață”, se subliniază în document.

• Îngrijirea paliativă în România: doar 5 centre și 1.779 de paturi
  

La nivel de țară, sunt 1.779 de paturi de îngrijire paliativă. Cele mai multe paturi de îngrijire paliativă (45%) sunt în Regiunea Nord-Est (815 paturi). De remarcat însă că aproape jumătate din aceste paturi (370) funcționează în spitale private, în sistem cu plată, deci nu sunt accesibile întregii populații.

Există 17 județe în țară care nu au deloc paturi de îngrijire paliativă în sistem public sau non-profit. Zona sudică a țării prezintă cel mai deficitar în privința numărului de paturi de paliație. Regiunea Sud-Vest are doar 1% din totalul paturilor de paliație la nivel de țară (22 paturi în județul Dolj) și patru județe fără paturi de paliație.

Raportul pentru Banca Mondială face și o trecere în revistă a echipelor de îngrijire paliativă la nivel de țară, subliniind că numărul este foarte redus: doar 13 echipe. În București există o singură echipă completă care oferă îngrijire paliativă la domiciliu, cea a HOSPICE Casa Speranței.

Documentul subliniază ca România este foarte slab reprezentată de serviciile de îngrijiri paliative în ambulatoriu; există doar 3 ambulatorii de îngrijire paliativă, 2 în județul Brașov și unul în București. Aceste servicii, atât în Brașov, cât și în București, sunt oferite gratuit de HOSPICE Casa Speranței.

Există în total 5 centre de zi de îngrijiri paliative: unu în județul Arges, unu în Dolj, două în Brașov și unu în București. Toate centrele de zi funcționează în cadrul unor organizații neguvernamentale.

Un alt aspect punctat în evaluarea Băncii Mondiale este cel al serviciilor de „bereavement” – suport pentru familii în perioada de doliu, după decesul unui membru al familiei. Acestea sunt recunoscute la nivel internațional ca fiind esențiale ca parte a unor îngrijiri paliative de bună calitate. Doar 56% dintre furnizorii de îngrijire paliativă din România asigură servicii de suport în perioada de doliu pentru familii.

După analizarea mai multor date, raportate la serviciile existente, specialiștii care au realizat raportul au identificat nevoia următoarelor servicii suplimentare de îngrijiri paliative:

• 2.925 paturi de îngrijiri paliative

• 325 ambulatorii de îngrijiri paliative

• 490 echipe de îngrijiri paliative la domiciliu

• Profesioniștii din paliație

Documentul Ministerului Sănătății mai arată că, la nivel de țară, se observă un deficit major de profesioniști instruiți în domeniu, în vederea asigurării serviciilor necesare acoperirii nevoii estimate.

Astfel, doar 480 de medici au obținut competență/atestat de studii complementare în îngrijiri paliative, dintre care doar 23% (108) au raportat că lucrează în servicii de îngrijiri paliative.

La nivelul țării sunt 390 de asistente medicale care lucrează în servicii de îngrijiri paliative. 178 (46%) sunt concentrate în două regiuni – Nord-Est și Nord-Vest. În Regiunile Sud și Sud-Vest sunt doar 4% asistente medicale în servicii de paliație. În majoritatea regiunilor sunt județe fără asistente pregătite în domeniu. Se remarcă Regiunea Sud-Vest, în care sunt doar 7 medici și nici o asistentă medicală cu pregătire în domeniu. Patru județe nu au nici medici și nici asistente medicale cu pregătire în paliație: Călărași, Gorj, Mehedinți și Olt.

În ceea ce privește situația medicilor de familie, raportul menționează că sub 2% din medicii de familie au instruire de bază în îngrijiri paliative, ceea ce denotă o subdezvoltare accentuată a îngrijirii paliative la nivel de asistență primară.

Pe baza acestor date, specialiștii au identificat nevoia suplimentării următoarelor categorii de personal:

• 1.167 medici cu competență în îngrijiri paliative

• 4.227 asistenți medicali cu studii în îngrijiri paliative

• 310 asistenți sociali pentru servicii de îngrijiri paliative

• Hospice Casa Speranței, cel mai cunoscut centru de îngrijire paliativă din România

Hospice Casa Speranței este cel mai cunoscut centru de îngrijire paliativă din România. „HOSPICE Casa Speranței oferă întreaga gamă de servicii de paliație, ceea ce înseamnă internare în cele două spitale ale noastre din Brașov și din București, îngrijire la domiciliu în cele patru orașe pe care le acoperim, adică București, Brașov, Zărnești și Făgăraș, policlinică, centre de zi pentru pacienții care sunt mai mobili, taberele de vară pentru micii pacienții și copiii-aparținători în centrul HOSPICE de la Adunații-Copăceni, la munte și la mare. Când noi avem un pacient, fie adult, fie copil, în egală măsură îmbrățișăm și familia, avem programe de supraveghere și sprijin pentru familie, care pot merge până la 3 ani după decesul pacientului. Totuși, nevoia este atât de mare la nivel național încât este evident că noi singuri nu vom face față, iar raportul ne arată, din păcate, că paliația este, încă, Cenușăreasa sistemului de sănătate. De aceea, de 27 de ani, de când suntem în România, HOSPICE a mers tot timpul pe două direcții, amândouă la fel de importante: serviciile pentru pacienți și, în același timp, instruirea și educarea la nivel național și regional a specialiștilor – cu scopul ca ei să se întoarcă în localitatea lor de reședință și să aplice servicii de paliație. Dar acest raport arată faptul că, în ciuda tuturor eforturilor pe care le facem și pe care vom continua să le facem, este nevoie de o conștientizare a uriașei nevoi de servicii de paliație și de o sprijinire substanțială a acestora, astfel încât să putem ajunge la cât mai mulți oameni în suferință”, afirmă Mirela Nemțanu, CEO HOSPICE Casa Speranței.

„Îngrijirea paliativă este un domeniu medical nou în România. Știm cu toții ce înseamnă să ai un prieten sau pe cineva în familie cu o boală progresivă, incurabilă, ce suferință apare și cât de greu este să organizezi îngrijirea în acest caz. Alături de aceste povești de viață dureroase, pentru a elobora o strategie de Îngrijiri Paliative, Ministerul Sănătății avea nevoie de cifre reale. Primul pas făcut a fost cartografierea nevoilor de paliație la nivel național și identificarea serviciilor de paliație furnizate atât în sistemul public, cât și în cel privat. Rezultatele acestui proces îl reprezintă raportul de analiză a nevoilor paliative în România. Realitatea creionată în raport, așa cum ne-am așteptat, evidențiază o dezvoltare neuniformă la nivelul țării a serviciilor de îngrijiri paliative, subdimensionarea acestor servicii comparativ cu nevoia identificată și numărul foarte mic de servicii de îngrijire paliativă la domiciliu și în ambulator. Ca și o casă nouă care se construiește după o analiză reală și un proiect, așa și paliația în România are acum o analiză situațională făcută, un plan strategic schițat, urmează partea laborioasă a construirii acestui sistem de servicii de paliație. Succes și înțelepciune celor care vor duce această muncă la îndeplinire!”, declară Conf. Dr. Daniela Moșoiu, Director de Educație și Dezvoltare Națională la Fundația HOSPICE Casa Speranței.

În Romania, în anul 2015 au fost 51.334 decese cauzate de cancer. Se estimează că în Europa, inclusiv în România, situația se va deteriora în următorul deceniu, odată cu îmbătrânirea populației. România şi-a propus, după cum se arată în Strategia Națională de Sănătate 2014-2020, un obiectiv ambițios: să dezvolte serviciile de îngrijiri paliative un grad de acoperire a nevoii de paliație de 60% până în anul 2020. În martie 2014 Banca Mondială a aprobat un împrumut de 250 milioane euro pentru îmbunătățirea sistemului de sănătate din România, „Reforma sectorului de sănătate – Proiect de înbunătățire a calității și eficienței sistemului public de sănătate din România”.

Raportul pentru Bănca Mondială a fost întocmit în colaborare cu membrii Grupului Tehnic de Lucru pentru Îngrijiri Paliative și ai Comisiei de Paliație din Ministerul Sănătății, iar la realizarea sa au contribuit Conf. Dr. Daniela Moșoiu, profesor la Facultatea de Medicină a Universității Transilvania din Brașov și Director de Educație și Dezvoltare Națională la Fundația HOSPICE Casa Speranței, Mălina Dumitrescu, Director de Programe/PR și Flavia Hurducas, coordonator al Centrului de Studii pentru Medicină Paliativă, ambele din cadrul Departamentului de Educație și Dezvoltare Națională al Fundației HOSPICE Casa Speranței.