Raportul Academiei Catavencu despre starea smenatiunii în 2007

Buna ziua, sîntem tot noi, baietii aia de care dati cînd deschideti gazeta, daca va uitati pe pagina din dreapta. De obicei, adica într-o ancheta obisnuita din pagina 3 (zisa în continuare chiar „pagina 3“), furam punctual: o licitatie, o privatizare, un imobil, o lege, de astea. si tot asa scriu si baietii de la Academia Catavencu: furtul si pagina (3). De data asta, însa, ne-am permis si noi sa luam o pauza, ca vin sarbatorile, asa ca mai jos veti citi doar ce am furat peste an. Nu ne judecati prea aspru, nu mai putem nici noi fura ca în anii ’90 sau ca în guvernarea Nastase, dar am facut tot ce am putut. Va pupam! Urmeaza raportul baietilor de la Catavencu:

Ianuarie, Mahmureala de la cît am platit pe bautura si caviarul Armatei si Internelor

Ne-am trezit mahmuri în 2007. si, ca si cum nu ar fi fost durerea nasoala de cap care ne încerca, ne mai simteam si balonati. Am cercetat si, pîna la urma, ne-am dumirit ce ne lovise asa crunt: nu erau betiile si chiolhanurile noastre, ci alea de la Armata si Interne, din 2006.

Pe lînga mîncarea de toate zilele, gheneralii s-au dat si la caviar si sturion din banii racanilor, ca sa nu mai pomenim uischeanele si coniacele de pe nota de plata. Iar aia de la Interne, ca sa aiba ceva în plus fata de stelistii aia de la Armata, nu si-au luat numai mîncare si bautura, ci si tigari, cu sutele de mii de pachete. Dar stati linistiti si nu-i invidiati! Va dati seama ce nasol se simt cînd ies în oras si trebuie sa plateasca din buzunar, dupa ce s-au obisnuit cu toate mocaciunile alea la serviciu?

Martie, Tara, tara, vrem faptasi!

Cum nasol cred ca se simt si parlamentarii, care nu au înca bani sa cumpere toata Romania. Oricum, au început bine cu vilele, conturile, masinile, Grigorestii si amantele. Ca ne-am si ofticat: pai, nene, astia se lauda numai între ei! Ca altfel nu îmi explic de ce nu si-au trecut bunurile si în declaratiile de avere.

Ca sa-i obligam, le-am facut o sesizare penala la Parchetul General, în martie. Pîna acum, rezultatul e ca baietii sînt înca în cercetare, pentru „fals în declaratii“, e adevarat, numai dupa ce a trebuit infirmata solutia de NUP – neînceperea urmaririi penale – data de un dadaist al Parchetului General, pe numele lui Titu Duta. Care, permiteti-ne sa-l citam, a motivat asa:

„Functionalitatea sistemului juridic în totalitatea sa (nu numai a celui normativ), deci atît sub aspect institutional, cît si actional, este asigurata de un mecanism de tip cibernetic care are drept obiectiv organizarea dispozitivelor, prin intermediul carora sa fie ghidate actiunile juridice (activitatea de reglementare, activitatea de aplicare a legilor si activitatea jurisdictionala), pe baza receptarii, prelucrarii si folosirii informative provenite din mediul în care este integrat sistemul (subsistemul) dat“.

Normal ca e vorba de fals doar în declaratii, ca averile sînt foarte adevarate. Cum tot adevarata e si povestea povestilor de la Sidex, aia pe care am publicat-o în aprilie. si unde ziceam ca, de buna ce a fost privatizarea combinatului siderurgic, ne-am ales la buget cu o mare p*la, dupa ce i-am dat înapoi indianului Mittal mizilicul de 20 de milioane USD, pe care deja îl platise. Deci am dat moca Sidex-ul, bai! Ca asa-i pe stromeleagurile noastre, vorba povestii mai sus citate.

Mai-August, Dura sex, sed lex (la Justitie si Armata)

Poate ca, la ora la care cititi textul de fata, nu va mai amintiti cine e Chiuariu. Dar la ora la care scriam noi despre el, în exclusivitate, adica în mai, Chiuariu înca era ministru al Justitiei în Romania si avea în plan debarcarea numarului unu din DNA, Daniel Morar, prin comasarea Departamentului National Anticoruptie cu DIICOT (o alta structura a Parchetului General).

Vreo patru luni mai tîrziu, despre asta a vorbit si Basescu. Despre cum a încercat acelasi Chiuariu sa-l debarce si pe numarul doi din DNA, tulus, nu mentionam nimic, deoarece a facut-o restul presei. Dar ce nu a facut chiar nimeni a fost devoalarea metodelor moderne de instructie din Armata Romana. Scriam despre asta prin august.

Metodele erau: tîrîsuri cu subordonatele din dotare, culcaturi (cu aceleasi subordonate) în cladirea Ministerului Apararii, facutul patului (nu, nu e vorba de patul armei) sa scîrtîie si, desigur, trageri din toate pozitiile. Responsabil cu instructia era generalul Vasilescu, de la Audit. Vestea buna, însa, e ca nu s-a întîmplat ca în alte cazuri cînd noi am scris, noi am audit, pardon, auzit.

De data asta, a auzit si ministrul despre ceea ce se întîmpla la Audit, asa ca Vasilescu face acum instructie doar acasa la el.

Septembrie, si Bechteliti, si cu banii luati

si asa ne-a prins toamna, nene: mahmuri si cu burtile deranjate de la betiile si chiolhanurile Armatei, respectiv Internelor, mintiti de parlamentari si furati de Guvern, cu dreptatea împartita de unul înca mai Chiuariu decît doamna legata la ochi. Adica si cu banii luati si fu… asta, instruiti, dupa cum s-a vazut din povestea lui Vasilescu. Ce putea sa ni se mai întîmple?

Pai, cum zice si vorba veche, ce se întîmpla toamna: se numara bojocii. Ne referim la aia din care am urlat noi cît am putut ca am mai si fost lasati pe drumuri. Orban, de exemplu, lautarul de la Transporturi, ne-a lasat amanet pe toti pe drumul ala mare si inexistent de ar trebui sa se cheme Autostrada Transilvania.

O stiti, aia la care atîta construiesc americanii aia de la Bechtel de nu au turnat pîna acum nici macar un kilometru de asfalt. Ei bine, aia trebuia sa coste 2,4 miliarde de euroi, iar noi am descoperit ca va costa 7,2 miliarde. Tot de euroi, normal. Guristul de Orban si-a folosit cavitatea bucala, în acest caz, pentru a nega constant ca ar exista un document („memorandum“) care sa confirme triplarea pretului autostrazii.

Dupa aproape trei luni de negare, chitaristul Guvernului si-a luat-o peste bot chiar de la seful sau direct, premierul Tariceanu, care a confirmat, printr-o hotarîre de guvern, ce scrisesem noi în septembrie.

Integral in Academia Catavencu