Raportul tehnic MCV 2018: DNA, țintă predilectă pentru presiuni de natură să aducă atingere independenței sale

Direcția Națională Anticorupție (DNA) a constituit o țintă predilectă în ceea ce privește exercitarea unei presiuni de natură să aducă atingere independenței sale, arată raportul MCV 2018 publicat marți de Comisia Europeană și care avertizează că instituțiile publice, inclusiv Curtea de Conturi, par a fi mai puțin active în a informa DNA despre potențiale infracțiuni de corupție și fraude, cu excepție DLAF.

„(…) DNA pare să fi fost un obiectiv specific în ceea ce privește exercitarea de presiuni care ar putea afecta independența sa”, se arată în raportul tehnic MCV, care notează „criticile intense din partea politicienilor de rang înalt”, demiterea procurorului-șef și numirea unui nou procuror-șef al DNA fără a se ține seama de avizul negativ al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Raportul subliniază că în 2018 instituțiile judiciare implicate în combaterea corupției la nivel înalt au menținut un traseu bun și, „în ciuda împrejurărilor tot mai dificile” rezultatele sunt „comparabile cu cele din anii precedenți”.

Care sunt rezultatele DNA, potrivit sursei citate:

• din septembrie 2017 până în august 2018, DNA a trimis 854 de inculpați în judecată în 299 de cauze.
• S-au pronunțat 266 hotărâri de condamnare definitive împotriva a 659 de inculpați.
• Măsurile de confiscare ordonate au atins valoarea de 447 de milioane EUR, iar confiscările finale se ridică la aproximativ 67,4 milioane EUR, deciziile finale privind despăgubirile pentru părțile civile au fost de 109 milioane EUR, inclusiv 81 de milioane EUR (74 %) acordate ca despăgubiri autorităților și instituțiilor publice, precum și companiilor cu capital de stat.
• În perioada 1 ianuarie-31 august 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție a soluționat 13 cazuri de corupție la nivel înalt în primă instanță și s-a pronunțat prin hotărâre definitivă în 10 cazuri de corupție la nivel înalt112.
• Oficiul European de Luptă Antifraudă a raportat colaborarea profesionistă și urmărirea cu succes a dosarelor de către DNA

Raportul subliniază că presiunea „s-a extins la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), în special la secțiile penale, care se ocupă de multe cazuri de corupție la nivel înalt”. Din noiembrie 2017, Inspecția Judiciară a efectuat mai multe sesizări disciplinare împotriva președintelui Înaltei Curți iar în toamna anului 2018, Inspecția Judiciară a lansat o a doua anchetă privind punerea în aplicare a noilor prevederi ale Legii modificate 304/2004 privind justiția. În plus, la 2 octombrie, Guvernul a sesizat Curtea Constituțională în legătură cu Înalta Curte, invocând un conflict constituțional, demers în care a obținut câștig de cauză.

Raportul critică dur și anumite modificări ale Codului penal și ale Codului de procedură penală și ale legii speciale privind corupția adoptate de Parlament în iunie și iulie 2018, care „ar avea un impact asupra urmăririi penale și a sancționării infracțiunilor de corupție”.

Unele amendamente ar duce la dezincriminarea multor infracțiuni legate de corupție, un exemplu fiind „definiția revizuită a abuzului în serviciu” care „ar limita avantajul nejustificat obținut la beneficii financiare și domeniul de aplicare al terților la membrii familiei”.

Alte modificări ar restrânge posibilitatea aplicării unei confiscări extinse, ar reduce în mod semnificativ termenele de prescripție și ar reduce aplicarea interdicției pentru persoanele care au primit o sentință de fraudă și corupție de a fi alese sau de a exercita o funcție publică. Unele dintre schimbări au fost deja declarate neconstituționale.

În final, se remarcă o reducere a colaborării instituțiilor publice cu DNA:

„Climatul global creat și reflectat de aceste aspecte are, de asemenea, legătură cu un alt domeniu de îngrijorare, acela că instituțiile publice, inclusiv Curtea de Conturi, par a fi mai puțin active în a informa DNA privind potențialele infracțiuni de corupție și fraude, deși este o obligație legală pentru toate instituțiile publice. O excepție pare a fi DLAF, omologul național al Oficiului European de Luptă Antifraudă, care continuă să trimită DNA notificările sale”.