Răscrucea de drumuri la care a ajuns UE din cauza războiului din Ucraina și marele pas pe care trebuie să-l facă pentru a acționa ca un mare jucător pe scena lumii – analiză AFP
Uniunea Europeană își va sărbători luni cea de-a 72-a aniversare în timp ce războiul din Ucraina o împinge să se transforme radical pentru a deveni un jucător puternic pe scena mondială, notează AFP.
„Războiul președintelui rus Vladimir Putin în Ucraina sfidează în mod fundamental arhitectura noastră europeană de pace”, a declarat vineri președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
UE va sărbători luni cea de-a 72-a aniversare a actului său fondator, declarația lui Robert Schumann prin care a propus, la 9 mai 1950, crearea unei Comunități Europene a Cărbunelui și Oțelului.
Blocul comercial al unor națiuni cândva aflate în conflict a devenit o putere politică gata să trimită arme la Kiev și să impună sancțiuni fără precedent Rusiei.
Aceasta a învățat lecțiile Brexitului și ale președinției de patru ani a lui Donald Trump în SUA și se pregătește să se confrunte cu o China care vrea să se afirme.
O singură voce pentru cele 27 de țări UE?
Dar această Uniune prosperă de 450 de milioane de locuitori, care se străduiește să convingă cele 27 de țări membre să vorbească pe o singură voce, nu este marea putere globală la care ar putea aspira să fie.
Este departe de autonomia strategică pe care președintele francez Emmanuel Macron, care prezidează în prezent Consiliul UE, ar dori să o aibă blocul european.
„În mod fundamental, pentru ca Europa să devină un actor geopolitic, are nevoie de mai mult decât de câteva soluții politice sau instituționale”, spune politologul olandez Luuk van Middelaar.
UE a „trecut un Rubicon” prin decizia de a finanța furnizarea de arme către Ucraina, o inversare „izbitoare” a istoriei sale pacifiste.
Dar, a spus el, strategia sa a fost puțin definită în ceea ce privește Rusia și țările din Europa de Est care aspiră la aderare, inclusiv Ucraina.
Draghi: E nevoie de un federalism pragmatic, fără drepturi de veto
Se așteaptă ca Macron, reales în aprilie, să își urmărească agenda UE cu și mai multă vigoare, sprijinit de apelurile lansate în această săptămână de alți lideri și de o consultare a cetățenilor în favoarea unor modificări fundamentale ale tratatelor UE.
UE are nevoie de un „federalism pragmatic” care să permită statelor membre să-și piardă dreptul de veto, a declarat marți premierul italian Mario Draghi în fața deputaților europeni.
„Acesta este începutul unui drum care va duce la revizuirea tratatelor. Și dacă acest lucru trebuie să fie așa, trebuie să abordăm acest lucru cu curaj și încredere”, a spus el.
Instituțiile și procesele actuale ale UE sunt „inadecvate” pentru a face față consecințelor războiului din Ucraina, a adăugat el.
„Ne aflăm la o răscruce de drumuri”
Fabian Zuleeg, directorul think tank-ului European Policy Centre, a declarat că „ne aflăm la o răscruce de drumuri”.
„Multe tabuuri au căzut odată cu invazia Rusiei în Ucraina, iar țările fac lucruri pe care nu credeau că le vor face vreodată”, a declarat el pentru AFP.
Aceasta se referă la politica externă și de securitate a UE, dar și la agricultură, migrație, politică industrială…
„Putem decide să profităm de această situație pentru a oferi Uniunii Europene tipul de proces decizional, competențe și legi de care are nevoie. Sau vom continua pe calea țărilor care fac lucrurile singure, ceea ce cred că este sortit eșecului”, spune el.
Mai multe țări susțin o rescriere a tratatelor
Parlamentul European a aprobat o rescriere a tratatelor și a înaintat 49 de propuneri rezultate în urma Conferinței privind viitorul Europei, o consultare a cetățenilor, care s-a încheiat recent.
Printre acestea se numără ideea votului cu majoritate calificată avansată de Macron și Draghi pentru a simplifica procesul decizional, precum și puteri sporite pentru Comisia Europeană în domenii păstrate cu strășnicie de guvernele naționale, cum ar fi apărarea.
Lista de propuneri va fi înmânată oficial președintelui francez luni.
„Mai mult de 90% dintre ele „pot fi puse în aplicare fără modificări ale tratatului”, potrivit unui diplomat european.
În afară de Franța și Italia, țări precum Spania, Belgia, Olanda și Luxemburg ar susține o modificare a tratatului.
Modificările majore au nevoie de unanimitate
Dar alte state membre mici ar fi ostile, temându-se că, odată ce își vor pierde dreptul de veto, își vor pierde orice influență asupra cursului deciziilor.
În cazul în care o majoritate a statelor membre ale UE decide că este necesară o modificare a tratatului, acestea pot vota în cadrul Consiliului European pentru a lansa o „convenție” care să conducă la negocieri.
„Conform calculelor mele, ar trebui să putem obține o majoritate simplă în Consiliu pentru acest lucru”, spune un diplomat UE.
Dar orice text rezultat ar trebui apoi să fie aprobat în unanimitate de toate cele 27 de țări membre.
(foto articol © VanderWolfImages | Dreamstime.com)
––––
INTERVIURILE HotNews.ro