„Răul este foarte bine organizat. Dacă nu finanțezi și binele, n-ai cum să reziști ca societate democratică“ – cartea Mariei Ressa, lansată în România, printr-o dezbatere despre rolul și importanța jurnaliștilor
Cartea „Cum să înfrunţi un dictator: Lupta pentru viitorul nostru“, scrisă de jurnalista filipineză Maria Ressa, a fost lansată, joi seară, la librăria Humanitas de la Cișmigiu, printr-o dezbatere despre rolul și importanța presei și a societății civile, despre fragilitatea democraţiilor și manipularea prin reţele sociale.
La eveniment au participat jurnaliștii Emilia Șercan, Cătălin Tolontan, Mona Dîrțu (traducătoarea cărții), Cătălin Striblea (moderatorul dezbaterii) și antreprenorul tech Dragoș Stanca.
„Cum să înfrunţi un dictator: Lupta pentru viitorul nostru“, de Maria Ressa, laureată a Premiului Nobel pentru Pace în 2021, a apărut în colecţia „Societate“ a editurii ZYX Books. Este o carte de memorii și, în același timp, un semnal de alarmă pentru societățile din întreaga lume asupra pericolului la care sunt expuse democrațiile din cauza dezinformării și propagandei de pe rețele sociale.
Despre ce înseamnă presiunea politică dusă la extrem, cum poate fi distrusă credibilitatea unui jurnalist de către influenceri, care sunt legăturile dintre politicieni și presă și cum distrug rețelele sociale jurnalismul s-a vorbit la evenimentul de lansare a cărții „Cum să înfrunţi un dictator: Lupta pentru viitorul nostru“.
Nu poți să citești cartea fără să te gândești la Emilia Șercan
Jurnalistul Cătălin Tolontan a descris cartea „Cum să înfrunţi un dictator: Lupta pentru viitorul nostru“ ca pe un thriller și a subliniat similitudinile dintre povestea Mariei Ressa – care, în lupta ei anticorupție, a ajuns ținta celui mai puternic om din stat: președintele Rodrigo Duterte – și cea a Emiliei Șercan – care, în urma investigațiilor despre tezele de doctorat plagiate ale unor politicieni români, a devenit ținta atacurilor politice.
„Nu poți să citești cartea fără să te gândești la Emilia Șercan, asta este clar. O carte care e aproape un thriller, ritmul este extrem de alert. Nivelul intelectual al cărții este extrem de ridicat“, a spus Cătălin Tolontan, amintind și de piedicile pe care le are de înfruntat jurnalista română.
„Emilia inventează acum un nou gen jurnalistic. Nu știu cum se numește: apărarea de ani de zile împotriva… vorbim de întreaga forță a statului român, care, într-un fel sau altul, prin complicitate, prin ignoranță sau prin anumite instituții sau personaje, continuă să o blocheze pe Emilia Șercan să scrie“, a spus Tolontan.
Prezentă la eveniment, Emilia Șercan a mărturisit că au fost anumite pasaje din carte pe care le-a citit plângând.
„Este copleșitor să vezi puterea acestei femei de a lupta cu regimul și pot să zic că am găsit câteva similitudini cu ceea ce fac eu, pentru că nu e foarte ușor să fii țintă. Ea a fost arestată de mai multe ori, a fost eliberată și continuat să facă lucruri extraordinare“, a punctat Emilia Șercan.
Potrivit jurnalistei române, este important să reflectăm fiecare dintre noi la una dintre ideile care apar în cartea Mariei Ressa: calitatea democrațiilor este cumva legată și de calitatea jurnaliștilor.
Ce descrie Maria Ressa în carte e absolut înfricoșător, crede Emilia Șercan, iar lupta neîncetată a jurnalistei filipineze împotriva linșajului la care a fost supusă este de admirat.
„Am apreciat foarte tare în carte faptul că Maria Ressa spune că nu a răspuns atacurilor venite. Și cred că, până la un punct, este o decizie înțeleaptă, pentru că, dacă te apuci să pierzi energie în fiecare mic război, să răspunzi fiecărei persoane care are o nemulțumire, care are ceva de comentat, pierzi foarte mult timp, pierzi foarte multă energie și, practic, nu mai ai resurse fizice și emoționale ca să te ocupi de ceea ce este important: să îți faci meseria de jurnalist“, a completat Emilia Șercan.
Și jurnalistul Cătălin Striblea a precizat că în cartea Mariei Ressa putem găsi personaje care seamănă cu cele din politica și media din România.
„E o carte importantă, e o carte eveniment pentru România. E o carte care să vă ajute să înțelegeți pericolele prin care trece democrația, modul în care jurnaliștii lucrează, la ce presiuni sunt expuși. Cartea o să fie foarte atrăgătoare pentru voi și veți găsi personaje care seamănă cu cele din politica și media noastră. E o carte împovărătoare, care te pune pe gânduri“, a spus Cătălin Striblea.
E nevoie de intervenția societății pentru a susține jurnalismul de interes public
Deși este o carte scrisă de o jurnalistă, cu povești din sfera presei, „Cum să înfrunţi un dictator: Lupta pentru viitorul nostru“ nu se adresează exclusiv jurnaliștilor, ci tuturor oamenilor. Fiecare dintre noi trebuie să conștientizeze pericolele la care suntem expuși și care pot lăsa democrațiile să moară.
Rețele sociale au jucat și joacă un rol important în promovarea unor știri false și răspândirea fricii în rândul oamenilor, precum și în limitarea sau excluderea articolelor ori ideilor din sfera jurnalismului de interes public.
Maria Ressa a denunțat rețelele de dezinformare ale guvernului, adevărate portavoci de ură și teroare îndreptate spre cetățeni, iar din acest motiv a fost urmărită, amenințată și în cele din urmă condamnată la mulți ani de închisoare. Însă, Ressa a rezistat. Investigațiile ei au scos la iveală legăturile dintre regimurile autoritare și giganții tehnologici, o rețea globală de interese care se întinde de la războaiele drogurilor ale președintelui Rodrigo Duterte la Capitol Hill, de la Brexit la războaiele cibernetice ale Rusiei și Chinei, din Silicon Valley la clickurile și voturile noastre. Ale tuturor.
„Noi vorbim despre lucrurile astea în 2024, când înțelegem în linii mari că Facebook, de fapt social media, dezinformarea, informația neverificată pot face rău și pot seca mințile oamenilor. Ce afli din carte este că Maria Ressa și echipa ei au văzut lucrurile astea de timpuriu, din 2016. Anul Brexit, anul în care a fost ales Duterte, al alegerilor din Statele Unite“, a subliniat jurnalista și traducătoarea cărții Mona Dîrțu.
Maria Ressa vorbește în carte despre faptul că suntem cu toții în pericol. Pornind de la această idee, Emilia Șercan a punctat că, și în România, fiecare dintre noi, într-o măsură mai mare sau mai mică, în special jurnaliștii, trebuie să fie atenți, să fie prevăzători.
„E nevoie să ne apărăm profesia – și asta e un lucru pe care îl spune Maria Ressa în carte – poate și democrația. Și, în diverse forme, fiecare dintre noi trebuie să o facem, pentru că trăim vremuri foarte complicate. Trebuie să o facem și să avem încrederea publicului în continuare. Evident, încrederea nu se oferă necondiționat, muncim pentru ea“, a spus Emiia Șercan.
În timpul dezbaterii pe tema cărții Mariei Ressa, Cătălin Tolontan a amintit despre modelul aplicat de jurnalista filipineză pentru a lupta împotriva corupției.
„Modelul Mariei Ressa este cel al unei organizări exemplare, uneori mai bune – ceea ce este foarte, foarte greu de făcut, mai ales în industria presei – decât cea a atacului împotriva ei și al colegilor, și a meseriei, și al publicului. Nevoia de organizare nu poate să rămână doar la presă, ci trebuie să vină dinspre societate. Noi simțim că, din fericire, încep într-un fel să se miște lucrurile și în România. Răul – și asta rezultă din carte – este foarte bine organizat. Este din ce în ce mai bine organizat. Dacă nu finanțezi și binele, n-ai cum să reziști ca societate democratică, este practic imposibil“, a declarat Cătălin Tolontan.
La rândul său, antreprenorul tech Dragoș Stanca a subliniat nevoia de conștientizare a rolului jurnaliștilor de către societate, dar și ideea că este nevoie de mai multe dezbateri despre mass-media, pentru a înțelege mai bine dreptul nostru de ne informa corect, din surse sigure, respectiv de la jurnaliști onești.
„Trebuie să înțelegem că e chestiune care ține de interesul nostru individual și de interesul de business să susținem jurnalismul făcut în interes public. Acel jurnalism care, din păcate, într-o lume foarte algoritmizată și foarte polarizată, nu e eficient din punct de vedere al businessului, nu e eficient la nivelul acela tranzacțional. Și atunci e nevoie de intervenția noastră, să ne ridicăm vocea, să explicăm: există jurnalism făcut onest, există oameni care sunt dispuși să-și sacrifice viețile pentru informația de interes public, dar ei nu o să facă asta la infinit, dacă nu au susținere“, a declarat Dragoș Stanca.
Potrivit acestuia, dacă nu vrem să îi pierdem pe acești jurnaliști, trebuie să cerem companiilor în care lucrăm să susțină jurnalismul de interes public, „cu bani, nu doar cu aplauze și like-uri“.
„În acest moment, tot ecosistemul de media din România se susține într-un fir de păr din punct de vedere financiar și e complet ridicol ca oamenii ăștia (jurnaliștii, n.r.) să continue să sacrifice. E nevoie de intervenția societății“, a concluzionat Dragoș Stanca.
Despre Maria Ressa și cartea „Cum să înfrunți un dictator: Lupta pentru viitorul nostru“
Cartea „Cum să înfrunți un dictator: Lupta pentru viitorul nostru“, de Maria Ressa, este un memoir dramatic, turbulent și curajos, care ne obligă să ne punem întrebarea: Ce am sacrifica pentru adevăr?.
Maria Ressa este colaureată a Premiului Nobel pentru Pace (2021), pentru munca ei de apărare a libertății de expresie și a democrației. Este CEO, cofondatoare și președintă a celui mai important portal de știri din Filipine, Rappler, și jurnalistă în Asia de peste 36 de ani.
Lupta ei împotriva corupției a început acum câteva decenii, în Filipine, când portalul de știri online fondat de ea, Rappler, a ajuns ținta celui mai puternic om din stat: președintele Rodrigo Duterte.
Maria Ressa nu a dat înapoi și a denunțat rețelele de dezinformare ale guvernului, dar, din acest motiv, a fost urmărită, amenințată și în cele din urmă condamnată la mulți ani de închisoare.
Cartea „Cum să înfrunți un dictator: Lupta pentru viitorul nostru“ poate fi comandată de pe site-ul editurii ZYX Books.
Despre editura ZYX Books
Editura ZYX Books a fost înființată în 2023. Zonele de interes ale editurii sunt psihologie practică, sănătate mintală, societate, cărți ilustrate pentru copii. Fiecare carte este supusă unei selecții riguroase, bazată pe trei criterii-cheie: relevanța, baza științifică și specializarea autorului.
INTERVIURILE HotNews.ro