„Războiul din Orientul Mijlociu arată că Europa habar nu are cum să se descurce fără SUA” 

„Dacă Europa nu ar fi atât de dependentă de Washington, ar sancționa Israelul pentru Gaza și ar condamna atacul său unilateral asupra Iranului”, scrie o editorialistă și directoare a unui institut european important, într-un editorial publicat de The Guardian.

„Ruptura în relațiile transatlantice i-a pus pe liderii europeni în dificultate, neștiind cum să gândească, darămite să acționeze, în mod autonom”, scrie Nathalie Tocci, editorialistă la The Guardian Europa și directoare a Institutului Afacerilor Internaționale din Roma, într-un articol de opinie publicat joi. Ea mai punctează că „Europa are nevoie urgentă de o viziune proprie asupra Orientului Mijlociu”.

Europa abia începuse să întoarcă pagina după un an și jumătate de complicitate la crimele de război comise de guvernul israelian în Gaza, când planurile lui Donald Trump pentru o „rivieră” în Gaza și inițiativele „umanitare” care încalcă chiar principiile umanitare au creat o distanță față dintre SUA și guvernele europene, care au început să-și croiască propriul drum, crede Nathalie Tocci.

„Tendința Europei a fost răsturnată”

Editorialista relatează că, înainte de atacul Israelului asupra Iranului, Franța și Arabia Saudită planificaseră o conferință privind soluția celor două state, care ar fi putut duce la recunoașterea de către Paris a statalității palestiniene.

De asemenea, Uniunea Europeană acceptase o revizuire a acordului de asociere UE-Israel, care, având în vedere crimele de război comise de Israel, ar fi trebuit să ducă la suspendarea comerțului preferențial al UE cu Tel Aviv.

„Atacul militar al Israelului asupra Iranului și sprijinul ambiguu, dar evident, al SUA pentru acesta au răsturnat tendința Europei către o mai mare autonomie și claritate morală”, scrie Nathalie Tocci.

Ea spune că deși regimul iranian nu este apreciat în capitalele UE din cauza încălcărilor drepturilor omului și a cooperării militare cu Rusia, dar și din cauza faptului că Iranul era, potrivit IAEA, într-o cursă de a deține arme nucleare, Europa a susținut cu fermitate necesitatea soluționării problemei nucleare iraniene prin mijloace diplomatice.

De aceea, la începutul anilor 2000, negociatorii europeni au inventat „formatul E3/UE”, alcătuit din diplomați din Franța, Germania și Regatul Unit, alături de Înaltul Reprezentant al UE, pentru a media în dosarul nuclear al Iranului.

„Astăzi, acea lume nu mai există. Când Trump a lansat negocieri directe cu Iranul, Europa a fost marginalizată, exclusă din orice proces de mediere. Acum, odată cu atacul militar al Israelului asupra Iranului, nu am reușit să ne poziționăm cu claritatea necesară”, scrie directoarea institului de la Roma.

„Europenii trebuie să se descurce singuri”

Nathalie Tocci crede că această lipsă cronică de putere apare deoarece Europa a privit în mod tradițional lumea printr-o lentilă transatlantică. Ea amintește că, în majoritatea problemelor internaționale, timp de decenii, Europa a colaborat strâns cu Washingtonul, convinsă că valorile și interesele generale erau comune.

Au fost și ocazii rare în care țările europene s-au opus în mod deschis SUA, spune Tocci, care dă exemplul Franței și Germaniei care s-au opus administrației Bush în legătură cu războiul condus de SUA împotriva Irakului în 2003.

„Chiar și în cazul în care există o diferență de abordare, Europa a căutat să influențeze politica externă a SUA prin atenuarea aspectelor sale dure, mai degrabă decât prin zădărnicirea acesteia. Medierea europeană în chestiunea armelor nucleare iraniene, de exemplu, a condus la planul de acțiune comun cuprinzător din 2015. Și pe măsură ce rivalitatea globală dintre SUA și China s-a adâncit, guvernele UE s-au distanțat de apelurile SUA de decuplare a economiilor occidentale și chineze, promovând în schimb alternativa mai blândă a reducerii riscurilor”, scrie Nathalie.

„Politica externă distructivă a lui Trump a creat însă o lume în care europenii trebuie să se descurce singuri”, crede editorialista.

Ce riscă Europa

Ea spune că „în ceea ce privește Ucraina, Europa a învățat din greșeli și rămâne fermă, menținând asistența financiară și militară acordată Kievului, în timp ce explorează modalități de a umple golurile în cazul în care SUA se retrag”, dar că în rest, „Europa este în impas”.

„Este adevărat că Europa a adoptat o poziție mai dură față de Beijing, nu mai este naivă; UE a început să examineze investițiile chineze în Europa și a majorat tarifele pentru vehiculele electrice chinezești”, însă „semnalele contradictorii transmise de Trump înseamnă că Europa trebuie să decidă singură ce crede și ce dorește de la Beijingi”, scrie Tocci.

„UE nu își poate permite un război comercial pe mai multe fronturi, mai ales dacă propriile negocieri comerciale cu Washingtonul eșuează”, avertizează ea.

Potrivit lui Tocci, „prin ezitările sale politice cu privire la ultimul război, Europa nu a câștigat nici favorurile Washingtonului, nici nu și-a îmbunătățit relațiile cu Israelul. Între timp, și-a pierdut toată credibilitatea ca mediator onest în relația cu Iranul”. „Cireașa de pe tort este că Rusia s-a poziționat ca posibil mediator, iar Trump a aprobat tacit această propunere absurdă”, completează ea.

„Riscul este că Europa își va bloca acum propria cale către o abordare mai morală a ororilor din Gaza: zilele următoare vor arăta dacă UE va suspenda acordul comercial cu Israelul sau dacă și acesta va fi pus în așteptare”, scrie editoriaristul The Guardian.

Nathalie Tocci conchide afirmând că, deși Ucraina este principalul interes al Europei în materie de securitate, războiul, haosul și proliferarea nucleară în Orientul Mijlociu au consecințe mai grave pentru Europa decât pentru SUA.