Sari direct la conținut

Războiul din Ucraina explicat de fostul comandant al trupelor SUA în Europa: „Dacă părinții soldaților ruși vor înțelege ce se întâmplă în Ucraina va fi o mare problemă pentru armata Rusiei”

HotNews.ro
Generalul in rezerva Ben Hodges, fost comandant al armatei SUA in Europa, Foto: Wojtek RADWANSKI / AFP / Profimedia
Generalul in rezerva Ben Hodges, fost comandant al armatei SUA in Europa, Foto: Wojtek RADWANSKI / AFP / Profimedia

​​Într-un interviu pentru HotNews.ro, generalul în rezervă Ben Hodges, fost comandant al armatei SUA în Europa, răspunde la câteva întrebări pe subiecte discutate zilele acestea în spațiul public, inclusiv în România, referitoare la războiul din Ucraina.

De ce NATO nu a vrut să declare „no-fly zone” deasupra Ucrainei, cum se explică problemele întâmpinate de armata Rusiei în Ucraina, care a fost strategia inițială a armatei lui Putin și cum s-a schimbat aceasta pe parcurs, este vizată România și care sunt lecțiile pe care trebuie să le învățăm din acest conflict? Acestea sunt câteva dintre întrebările la care a răspuns generalul american Ben Hodges, într-un interviu pentru HotNews.ro.

Generalul locotenent Ben Hodges a condus comandamentul forțelor americane în Europa între 2014 și 2017 și este un bun cunoscător al problemelor strategice și militare din zona Mării Negre. În prezent, lucrează pentru Centrul de Analiză pentru Politică Europeană.

Aș vrea să încep interviul cu un subiect fierbinte: de ce Statele Unite nu sunt de acord cu propunerea Poloniei de a schimba avioanele lor de luptă MiG 29 cu F16? Polonia vrea să trimită avioanele MiG 29 ca ajutor pentru armata Ucrainei.

Generalul (rezervă) Ben Hodges: Există probabil câteva aspecte referitoare la acest subiect: În primul rând, mie îmi place ideea de a furniza ucrainenilor capabilități militare. Vedem cum Polonia, un mare aliat al nostru, dar și alte țări găsesc moduri prin care să livreze capabilități militare Ucrainei fără implicarea directă a statelor NATO. Este important să ajutăm Ucraina, dar fară ca NATO să fie implicată direct în conflict.

Unul din lucrurile importante de care trebuie să ținem seama este de unde vin aceste avioane. Avioanele noastre F-16 nu sunt la fel, sunt diferite tipuri de F-16. Deci trebuie să fim siguri că nu va exista o slăbire a capacității Poloniei să se apere singură.

Îmi imaginez că există o mare presiune asupra administrației (n.r.-SUA) să facă acest lucru pentru că oamenii vor să ajute Ucraina și vrem să ajutăm pe aliatul nostru Polonia. Îmi imaginez că asta s-ar putea întâmpla.

În câteva zile va fi luată o decizie în acest sens după ce se va fi cântărit cum anume se va proceda. Care va fi procesul unei astfel de tranzacții. Sper ca administrația să se miște rapid pentru că pare o idee bună, chiar nu știu de ce se mișcă încet în acest proces. Acum nu sunt vremuri în care să fii șovăielnic, trebuie să fii decis să ajuți, e momentul pentru acțiuni decisive.

Una dintre condițiile puse de Putin pentru a opri războiul este angajamentul Ucrainei că nu va intra în NATO. Credeți că posibilitatea ca Ucraina să fie primită în NATO a fost una realistă?

Sper ca Ucraina să fie parte din NATO într-o zi. Dar nu acesta este obiectivul real al Rusiei. Accederea Ucrainei în NATO este doar o scuză. Ceea ce vor rușii în realitate este să se asigure că Ucraina nu va fi niciodată prosperă, independentă, complet liberă. O Ucraină în Uniunea Europeană.

Ei se tem că având la frontierele lor o țară liberă, unde tinerii vor avea un viitor în care să-și atingă pe deplin potențialul, atunci populația lor va înțelege ce idee teribilă este ca Putin să conducă Rusia. Asta de fapt e miza, accederea Ucrainei în NATO este doar o scuză.

Președintele Zelinski a cerut crearea unei „no-fly zone” deasupra Ucrainei? De ce NATO nu a fost de acord și ce înseamnă acest lucru?

„No-fly zone” are multe aspecte pozitive. Îmi place ideea, arată că ești dispus să faci un pas important, un angajament să vrei să dai un suport moral, tangibil, Ucrainei în această luptă teribilă.

Dar trebuie să fim realiști: o „no-fly zone” nu este doar o declarație referitoare la spațiul aerian. Trebuie să o impui. Trebuie ca avioanele NATO- posibil românești, poloneze, americane sau ale Royal Forces (n.r.- armata Marii Britanii) să zboare deasupra Ucrainei și să fie în direct contact cu avioanele rusești.

În mod clar vom distruge avioanele rusești. Dar am avea NATO versus Rusia și va fi o escaladare.

În al doilea rând, trebuie să fii pregătit să creezi ceea ce noi numim SEAD (Suppression of Enemy Air Defense). Asta înseamnă că niciodată nu vom ridica un pilot român în aer dacă nu suntem pregătiți să lovim sistemul rusesc de apărare aeriană de la sol, din Ucraina sau chiar din interiorul Rusiei. Este un lucru important de luat în considerare.

De asemenea niciodată nu vom ridica în aer un pilot român sau american dacă nu suntem pregătiți să-i salvăm în cazul în care sunt doborâți și au trebuit să se catapulteze. Elicoptere românești sau americane trebuie să zboare în Ucraina sau chiar în Rusia să-i salveze pe acești piloți.

Sunt trei lucruri foarte importante care trebuie luate în considerare când vorbim despre „no-fly zone” care au potențialul de a implica NATO versus Rusia. Asta este prima parte a subiectului la care trebuie să ne gândim.

De asemenea, este important să notăm că majoritatea pagubelor făcute asupra infrastructurii civile sau omorârea civililor ucraineni nu au fost făcute de avioanele rusești, ci de artileria rusă, de proiectilele și rachetele trase de la sol.

În opinia mea, ceea ce trebuie prioritizat este furnizarea de capabilități care să poată lovi aceste lansatoare de rachete: furnizarea de informații despre unde se află aceste capabilități, pentru ca forțele speciale ucrainene să lovească de la distanță aceste lansatoare și, desigur, să continuăm furnizarea de radare care identifică punctul de origine al acestor sisteme. Pentru mine aceasta este o prioritate pentru că reprezintă cauza celor mai mari pagube (făcute de armata Rusiei).

„Poate forțele aeriene rusești nu sunt atât de bune pe cât credeam”

Aș vrea să aflu care este opinia dumneavoastră despre așa-numita „supremație aeriană a Rusiei”. De ce Rusia nu a obținut supremația aeriană după primele zile, iar ucrainenii au reușit să lovească cu drone convoaiele blindate ale rușilor și chiar sistemele lor de apărare antiaeriană?

Este o întrebare excelentă. Cred că există mai multe motive: în primul rând poate că forțele aeriene rusești nu sunt atât de bune pe cât credeam că sunt. Nu au practică, antrenamente la un nivel operațional la un nivel atât de înalt. Noi avem un număr mare de forțe aeriene, la sol și pe mare, plus forțe speciale care lucrează împreună. Este ceea ce facem noi în NATO.

Ei (n.r.-rușii) nu au practică în genul acesta de operațiuni împotriva unui oponent care chiar are un sistem de apărare aeriană. Cum este Ucraina.

În al doilea rând cred că este vorba despre un exces de încredere în forțele proprii al generalilor din armata rusă implicați în această operațiune. Cu forțele aeriene române, cu forțele aeriene poloneze și cu altele lucrăm din greu ca să menținem nivelul de pregătire. Piloții, echipele se pregătesc tot timpul. Trebuie să te pregătești tot timpul.

Nu sunt convins că rușii au această cultură a pregătirii, că piloții au suficient timp să zboare zi și noapte. Nu sunt deloc impresionat de ceea ce am văzut la forțele rusești. De aceea au eșuat în încercarea de a obține supremația aeriană în primele zile.

Cum pot fi explicate problemele logistice ale armatei ruse? Lipsa combustibilului pentru vehiculele blindate, de exemplu.

Cred că este vorba despre aceleași motive: excesul de încredere și lipsa de experiență pentru operațiuni de luptă la scară mare. Când te gândești, de pildă, la acel convoi care doar stă la nord de Kiev: chiar și un proaspăt locotenent ar ști că nu se așează toate vehiculele pe un rând ca să nu te poți întoarce. Și apoi doar stau acolo, consumă provizii.

Cred că este rezultatul lipsei de experiență în operațiuni pe scară largă care consumă multă muniție, combustibil în cantități mult mai mari decât te poți aștepta. Audiența dumneavoastră din România este probabil familiarizată cu faptul că noi am făcut exerciții ample în Europa pentru a crește pregătirea forțelor noastre.

„Rușii vor să creeze o situația în care guvernele din vest, să fie atât de îngrijorate de uciderea civililor încât să zică: „stop, nu mai facem nimic, doar opriți-vă”

Care credeți că a fost strategia armatei ruse la început și ce credeți că s-a schimbat între timp?

Cred că strategia principală a fost de a ocupa Kievul și câteva orașe cheie pentru a înlocui Guvernul. De asemenea cred că rușii au vrut să sugrume economia Ucrainei pentru ca Guvernul să se prăbușească. Ca Ucraina să fie văzută ca un stat eșuat care nu se va alătura niciodată Vestului.

După câteva zile, când și-au dat seama că nu vor obține aceste obiective, au făcut tranziția către o altă strategie și anume aceea de a pune la pământ apărarea ucraineană, de a distruge orașele, de a alunga civilii, împrăștia teroarea și a crea o imensă problemă a refugiaților pentru Ucraina și, de asemenea, pentru Europa.

Vor să creeze o situația în care guvernele, nu numai din Ucraina, ci și din vest, să fie atât de îngrijorate de uciderea civililor astfel încât să ajungă să zică: „stop, nu mai facem nimic, doar opriți-vă”. Aceasta cred că este abordarea.

Problema pentru Rusia este că au nevoie de trei lucruri pentru ca această strategie să dea succes: În primul rând, au nevoie de timp. Dar ei nu au timp. Efectele sancțiunilor vor fi simțite tot mai mult în următoarele săptămâni.

În al doilea rând au nevoie de provizii nelimitate de muniție. Ca să distrugi orașele ai nevoie de multe rachete și proiectile și deja am văzut rapoarte care arată că rezervele de muniții se epuizează.

În al treilea rând, au nevoie de tot mai mulți soldați ca să ocupe orașe mari precum Mariupol, Harkiv, unde nu au avut niște operațiuni de succes. Nu au suficienți oameni nici să incercuiască și să „curețe” Kievul. Acestea sunt cele trei motive pentru care această abordare va eșua.

Cât vor rezista ucrainenii în aceste condiții? I-ați văzut în ultimele două săptămâni, ce credeți?

Cred că armata ucraineană devine mai puternică în fiecare zi. Cu acest ajutor logistic venind din Vest, din ce în ce mai multă muniție și echipament intrând în țară, lucrurile devin mai bune. În același timp, problemele logistice ale rușilor sunt din ce în ce mai mari.

În Ucraina nu este o lipsă de oameni. Cu o populație de peste 40 de milioane de locuitori au foarte mulți oameni tineri pregătiți să facă pasul înainte. Cred că Ucraina va rezista atâta vreme cât Occidentul va furniza ajutorul cerut. Și mă aștept să o facă.

Credeți că Ucraina va câștiga acest război și cum va arăta această victorie pentru Ucraina?

La prima parte a întrebării răspunsul e „da”. Cred că Ucraina va câștiga, Kievul nu va cădea și nici orașele majore ale țării. Ce nu știu este în ce punct anume forțele rusești se vor opri. E greu de imaginat acum un Putin care zice „OK, hai să avem un summit de negociere, apoi mă retrag”. Chiar și când oligarhi de-ai lui spun „hai să ne oprim, înainte să pierdem totul”.

Eu cred că soluția decisivă trebuie să vină din interiorul Rusiei. Populația să zică: „destul”. Cred că pentru noi prioritatea ar trebui să fie să ducem informația către populația Rusiei.

Probabil că știi că pe 1 aprilie sunt recrutări pentru valul următor de recruți pentru armata Rusiei și în jur de 120 de mii de familii ruse vor trebui să-și trimită fii de 19, 20 de ani să se alăture armatei, pentru a fi apoi candidați să fie trimiși în Ucraina.

Dacă părinții chiar înțeleg ce se întâmplă în interiorul Ucrainei acum, cred că va fi o mare problemă pentru Rusia. Imaginează-ți că jumătate, o treime din aceste familii vor zice „nu, fiul meu nu se va alătura armatei ca recrut pentru că acolo este o uriașă luptă”.

Vom vedea că Rusia va lăsa la vatră recruți, după ce perioada s-a terminat și vor începe să angajaze din ce în ce mai mulți mercenari. Sunt rapoarte care vorbesc despre aducerea de mercenari din Siria. Rușii pierd acest război și caută să aducă militari din alte surse.

Cred că va fi neplăcut în următoarele săptămâni pentru că, cu ajutorul din Occident, Ucraina va opri avansul tancurilor ruse, Kievul nu va cădea, președintele Zelensky va rămâne președinte al Ucrainei și apoi chiar și pe teritoriile pe care rușii le-au ocupat vor fi lupte în fiecare zi.

„Îmi imaginez că rușii au Moldova în meniu”

Mulți s-au așteptat ca rușii să folosească mai mult flota de la Marea Neagră. De ce credeți că nu s-au concentrat mai mult pe flotă, pe ocuparea porturilor ucrainene de la Marea Neagră, cum este de pildă Odesa?

Încă o dată cred că e vorba de lipsa de experiență, de lipsa exercițiilor pentru operațiuni militare la o scară mare. Trebuiau să vină de-a lungul coastei Mării Azov și pe coasta Mării Negre pentru că au avantajul de a avea nave de suport și logistică în Crimeea. Crimeea oferă o bună bază pentru a conduce astfel de operațiuni.

Odesa cred că este bine apărată, ucrainenii s-au pregătit aici. Poate rușii spun că vor acosta mai târziu în Odesa, nu știu. Dar sunt foarte atent la Moldova și Transnistria și pot să-mi imaginez că rușii au Moldova în meniu și și-ar dori să ia Moldova pentru a-și extinde controlul asupra coastei Mării Negre.

Și cred că abilitatea ucrainenilor de a menține controlul asupra Odesei este foarte importantă. Sper că Occidentul va furniza Ucrainei capabilități care să poată lovi navele rusești și de asemenea Sevastopolul.

Am vrea să-l vedem pe comandantul flotei rusești de la Marea Neagră foarte neconfortabil în această bază ilegală din Sevastopol.

Pentru că ați menționat Moldova…credeți că România este o țintă pentru Rusia?

Cred că Rusia nu-și dorește un conflict direct cu NATO, sunt sigur de asta. Deja sunt foarte stresați cu ce se întâmplă în Ucraina. Dacă ar intra într-un conflict cu NATO ar pierde totul. România este pentru SUA centrul de greutate în regiunea Mării Negre este o bază importantă, este motivul pentru care SUA continuă să aducă trupe în România pentru a asigura România și aliații.

Sunt multe lucruri pe care le putem face dacă este necesar. Cred că ar fi inteligent să ne pregătim pentru probabilitatea ca rușii să vizeze porturile de la Marea Neagră.

Ce părere aveți de atitudinea Turciei în acest conflict, ca membru NATO? Turcii au fost foarte șovăielnici să zică ceva negativ despre Rusia.

Cred că este important că Turcia a închis strâmtorile pentru navele militare ruse. Aș fi vrut să o fi făcut în urmă cu două săptămâni, desigur, dar chiar și așa a fost o mutare importantă. Turcia este într-o poziție unică, aș vrea să o văd mai proactivă, cel puțin să numească ce se întâmplă în Ucraina „război”.

Ei au continuat să lucreze cu Ucraina furnizând drone ceea ce reprezintă un ajutor important pentru Ucraina.

Statele Unite are o strategie pentru regiunea Mării Negre, iar Turcia joacă un rol central în această regiune. Și nu cred că are suficientă încredere în Statele Unite că îi vom proteja în mod proactiv împingându-i înapoi pe ruși dacă ar face ceva.

Există lecții pe care NATO le-a învățat din acest război?

Trei lucruri cu care am rămas: importanța unității alianței. Centrul de greutate al alianței este unitatea. Întotdeauna am vorbit despre asta, întotdeauna am zis că centrul de greutate al NATO este unitatea. Națiunile noastre au stat împreună când a venit vorba despre sancțiuni, despre recunoașterea Rusiei ca agresor, căutând moduri de a furniza ajutor. 20 de națiuni sunt implicate acum în suportul logistic pe care-l primește Ucraina. Pentru mine această unitate este foarte importantă.

În al doilea rând, importanța menținerii nivelului ridicat de pregătire, de a face exerciții. Rușii arată că exercițiile lor au fost mai degrabă la nivel de teatru, demonstrativ. Asta trebuie să ne reamintească faptul că pentru a fi eficient în luptă și pentru ca soldații să supraviețuiască trebuie să te pregătești.

În al treilea rând, șovăiala din multe țări, inclusiv din țara mea, unde mulți oamenii nu au crezut că Putin va face ce a făcut. Cei mai mulți dintre membrii alianței de pe flancul estic au știut dintotdeauna că rușii sunt capabili de cruzime, de omorârea civililor, de a folosi forța pentru a schimba granițele europene. De ce atât de mulți oameni nu au vrut să creadă că acest lucru este posibil? Nu poți să scapi de amenințare ignorând-o, crezând că nu e adevărată. Pentru mine acesta este un lucru important cu care rămân.

O ultimă întrebare importantă pentru publicul român: poate Rusia câștiga un război cu NATO?

Nu, absolut nu. Nici în cele mai bune zile ale lor și cele mai proaste ale noastre rușii nu pot câștiga un război cu NATO

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro