Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că magistraților români nu le-au fost încălcate drepturile fundamentale prin plata eșalonată a drepturilor salariale câștigate prin hotărâri judecătorești.
- CEDO arată că modul în care magistrații din România și-au acordat drepturi salariale în urma unui val de procese prezintă „un risc de conflict de interese”.
- Un stat are dreptul și obligația de a „consolida finanțele publice într-un mod sustenabil”, spune CEDO și, prin urmare, uneori să eșaloneze datoriile sale.
- Ce reproșuri mai aduce Curtea Europeană instanțelor din România.
În hotărârea prin care joi a respins ca nefondate plângerile a cinci judecători români privind încălcarea dreptului la proprietate și dreptul la un proces echitabil, CEDO aduce critici justiției din România.
Instanța de la Strasbourg arată că într-un context economic dificil, marcat de pandemia de COVID și războiul din Ucraina, statul român nu avea cum să prevadă sume suplimentare pentru magistrați.
Cazul „Pușcașu contra României”
Judecătorii CEDO au făcut trimitere la valul de litigii prin care magistrații români au obținut drepturi salariale suplimentare prin hotărâri judecătorești în care au aplicat decizii ale Curții Constituționale și ale Înaltei Curți de Casație și justiție.
„În opinia Curții, deși revine instanțelor naționale sarcina de a interpreta dreptul intern această situație, în care instanțele au fost chemate să soluționeze litigii privind beneficiile salariale ale căror efecte s-ar putea extinde la întregul sistem judiciar, ar putea fi totuși percepută ca prezentând un risc de conflict de interese”, se arată în hotărârea pronunțată joi de CEDO în cauza Pușcașu contra României. Pușcașu este unul dintre cei șase judecători care a dat statul român în judecată la Curtea Europeană.
„Este rezonabil”
Referitor la amânarea plății restanțelor magistraților decise în 2025, CEDO consideră că, „într-un context economic dificil este rezonabil ca Guvernul să revizuiască periodic situația țării pentru a lua, în timp util, măsurile cele mai adecvate circumstanțelor economice în evoluție, fără ca previzibilitatea legii să fie afectată doar din acest motiv”.
Amânarea cu un an a plăților datorate a avut scopul de a permite statului să continue furnizarea serviciilor publice pe care le considera „esențiale”, subliniază Curtea Europeană amintind că în bugetul pe 2026 o parte din fondurile inițial alocate pentru plata acestor datorii a fost realocată unui program de asistență socială pentru persoanele vulnerabile.
Un stat are obligația de a „consolida finanțele publice într-un mod sustenabil”
Curtea Europeană subliniază că „un stat poate lua măsurile pe care le consideră necesare, nu numai pentru a aborda criza bugetară imediată, ci și pentru a-și consolida finanțele publice într-un mod sustenabil”.
În ciuda contextului economic dificil și prelungit cu care s-a confruntat statul român, CEDO precizează că autoritățile naționale au adoptat o serie de măsuri menite „să concilieze interesele concurente aflate în joc”.
„Nu se poate ignora faptul că necesitatea de a remedia o situație financiară grav deteriorată poate, în anumite circumstanțe precum cele din speță, justifica adoptarea de către stat a unor măsuri riguroase, cum ar fi amânarea sau suspendarea executării anumitor obligații, cu condiția ca aceste măsuri să urmărească să permită statului să își îndeplinească ulterior angajamentele față de creditorii săi și față de comunitate în general, pe termen lung”, se mai menționează în hotărârea CEDO.
Curtea de la Strasbourg reiterează că nu este rolul său de a înlocui instanțele naționale și că este în primul rând responsabilitatea autorităților naționale, în special a instanțelor judecătorești și tribunalelor, să interpreteze legislația internă.
Cu toate acestea, observă că, de-a lungul timpului, fără a modifica formal legile succesive care reglementează remunerația judecătorilor, deciziile Curții Constituționale și ale Înaltei Curți de Casație au contribuit în acest fel la reconfigurarea cadrului juridic privind remunerația judecătorilor.
„Atunci când judecătorii erau chemați să se pronunțe asupra componentelor remunerației care aveau un domeniu de aplicare general și de care ei înșiși puteau beneficia, participarea lor la adoptarea unor astfel de decizii era susceptibilă să genereze un conflict de interese, în măsura în care interesul lor financiar personal putea interfera cu exercitarea imparțială a funcțiilor lor judiciare”, reține CEDO în hotărârea pronunțată joi.
Decizia CEDO a fost luată în unanimitate.
Criticile CEDO la o săptămână după ce ICCJ a obligat guvernul să plătească 1 miliard de euro magistraților
Curtea Europeană a Drepturilor Omului mai face o remarcă importantă în decizia de joi. Spune că „nu este de competența instanței naționale să se substituie autorităților naționale în alegerea politicilor bugetare și economice întrucât definirea priorităților de cheltuieli și alocarea resurselor publice țin de competența puterilor executivă și legislativă, care dispun de o largă marjă de apreciere în acest domeniu ”.
Aprecierea CEDO vine la doar o săptămână distanță după ce ICCJ a stabilit în mod definitiv că Guvernul trebuie să plătească magistraților restanțele salariale de 1 miliard de euro în termen de 10 zile.
„Având în vedere modul în care statul a gestionat problema creanțelor datorate judecătorilor timp de mulți ani, prin implementarea diverselor mecanisme menite să asigure executarea treptată a acestora, și luând act de măsurile riguroase adoptate recent, Curtea consideră că acțiunea autorităților naționale în acest caz nu poate fi interpretată ca un refuz arbitrar de a executa deciziile în cauză și nici ca o întârziere nejustificată în executarea acestora. Mai degrabă, acțiunea lor trebuie considerată ca urmărirea unui echilibru just între interesele individuale aflate în joc și constrângerile excepționale cu care se confruntă autoritățile publice”, reține Curtea Europeană în motivarea deciziei.
Magistrații nu se pot considera o categorie vulnerabilă
Magistrații care au depus plângerile la CEDO mai aveau de recuperat de la statul român 29, respectiv 40% din restanțele datorate. Suma câștigată de cinci dintre magistrați prin hotărâri judecătorești era de aproape 300.000 de euro, arată datele din dosar. Curtea Europeană arată că magistraților le-a fost „atenuată povara” plăților întârziate prin acordarea de dobânzi și indexarea creanțelor.
„Curtea recunoaște că sumele rămase solicitate de reclamanți, fie pentru creanța principală, fie pentru dobânzi, sunt substanțiale. Cu toate acestea, aceste plăți se adăugau la venitul lunar pe care persoanele în cauză îl primeau, în temeiul legii, și continuă să îl primească. Mai mult, acest venit este considerabil mai mare decât salariul sau pensia medie din România și chiar depășește indemnizațiile primite de cele mai înalte autorități ale statului.
Prin urmare, Curtea nu poate concluziona că reclamanții constituie un grup vulnerabil și că neplata integrală și imediată a sumelor în cauză i-a privat de singurele lor mijloace de subzistență sau i-a expus riscului de a nu avea suficiente mijloace pentru a-și satisface nevoile”, conchid judecătorii CEDO în hotărârea prin care au respins ca inadmisibilă plângerile magistraților români.
