Reacția societății civile după raportul UE privind statul de drept: „Legile justiției au permis acumularea puterii în mâinile câtorva actori din sistem” / O decizie CCR „limitează drastic transparența și accesul la informații”
Comisia Europeană afirmă că raportul din acest an confirmă că multe state membre sunt pe o traiectorie pozitivă. În cazul României, percepția publică este în disonanță cu această afirmație, iar așteptarea este de a avea reforme reale în sistemul public, subliniază mai multe organizații neguvernamentale membre ale Coaliției “ONGuri pentru cetățean”, într-o reacție la ultimul raport privind statul de drept.
Comisia Europeană a publicat marți, 8 iulie, raportul pe anul 2025 privind statul de drept din România, acesta fiind primul raport din cadrul noului mandat al Executivului comunitar. Deși documentul remarcă faptul că autoritățile au în continuare rezultate bune în combaterea corupției, Comisia atrage atenția că în urma deciziilor Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) privind prescripția, instanțele naționale „au închis numeroase cazuri de corupție și au anulat condamnări”.
Expert Forum subliniază că, deși capitolul justiție beneficiază de unele concluzii pozitive, „în practică legile justiției adoptate în 2022 perpetuează vulnerabilitățile sistemului de justiție și au permis acumularea puterii în mâinile câtorva actori din sistem, fără mecanisme de control și verificare.” Printre neregulile semnalizate de Expert Forum, se numără procedura necompetitivă de promovare la instanța supremă sau de numire a magistraților în funcții de conducere.
„În ceea ce privește domeniul combaterii corupției judiciare, considerăm că nu există date care să sprijine concluzia că a existat progres în acest sens. Sistemul cu procurori anume desemnați care a înlocuit Secția Specială (SIIJ) s-a dovedit a fi la fel de ineficient. Efectul este că astăzi sistemul de justiție beneficiază de impunitate când vine vorba de fapte de corupți”, subliniază Expert Forum.
Decizia CCR privind declarațiile de avere
O altă critică a ultimului an este eliminarea obligației de depunere a declarației de avere pe site-ul Agenției Naționale de Integritate (ANI) și ca declarația să includă veniturile și bunurile soților și copiilor aflați în întreținere. Această decizie a fost luată de Curtea Constituțională pe 29 mai.
„Duce la imposibilitatea ca ANI să-și îndeplinească mandatul, limitează drastic transparența și accesul la informații de interes public pentru jurnaliștii care informează cetățenii si plasează România într-o poziție care o va împiedica să-și respecte angajamentele internaționale”, afirmă organizația „Rădăuțiul Civic”.
Bani de la partide pentru presă
Raportul remarcă și faptul că legea pentru îmbunătățirea transparenței finanțării partidelor politice nu a fost încă adoptată de Parlament.
„Finanțarea mass-mediei private de către partidele politice și autoritățile de stat a condus la o creștere a publicității politice netransparente”, iar “ legislația menită să îmbunătățească transparența finanțării partidelor politice nu a fost încă adoptată de Parlament”, potrivit raportului.
„Anul 2024 a afectat serios această încredere, prin finanțări ilegale, decizii politizate, lipsă de acțiune instituțională sau investigații întârziate și un cadru legislativ învechit și insuficient. Mai mult, abuzul de resurse publice prin cheltuirea netransparentă a fondurilor publice de către partidele politice a șubrezit și politizat și mai mult piața media, creând efecte profund negative asupra informațiilor care ajung pe agenda publică”, remarcă Expert Forum.
Raportul integral întocmit de societatea civilă poate fi citit în documentul de mai jos:
INTERVIURILE HotNews.ro