INTERVIU cu unul dintre oamenii care au scris legea ANI despre impactul deciziei CCR: „Cel mai important este cum vor reacționa cetățenii României. Sunt furioși, sunt sătui de hoți”
Laura Ștefan, experta anticorupție care a lucrat la elaborarea legii Agenției Naționale de Integritate (ANI), cataloghează decizia Curții Constituționale drept una „absurdă”, care întoarce România în urmă cu trei decenii în lupta pentru integritate în funcție publică. Ea subliniază, într-un interviu pentru publicul HotNews, că, în timp ce alte state extind mecanismele de control, România invocă dreptul la viață privată pentru a permite politicienilor să-și țină la secret averea.
- Laura Ștefan este coordonatorul activităților anticorupție pentru Expert Forum. Între 2005 și 2007, a fost director în Ministerul Justiției, responsabilă de politicile anticorupție.
- A elaborat și a pledat pentru adoptarea legislației anticorupție, a lucrat la programe de conștientizare publică și la reforma Oficiului procurorilor publici.
Joi, 29 mai, Curtea Constituțională a României a decis ca declarațiile de avere și interese să nu mai fie publicate pe site-ul Agenției Naționale de Integritate (ANI) și să nu mai includă veniturile și bunurile soților și copiilor aflați în întreținere.
„Eu am scris legea Agenției Naționale de Integritate și sunt profund atașată de această politică publică de transparentizare și de creștere a integrității în sector public. În acest moment, chiar suntem în fața unui cutremur profund care afectează principiile de bază, cele al integrității în sectorul public și ale transparenței, pe baza cărora s-a construit această politică publică, această legislație și această instituție”, afirmă Laura Ștefan.
Ea spune că așteaptă acum un răspuns de la societate, pe care îl cataloghează mai important decât unul de la organizații internaționale. „Ne îndreptăm spre un haos social în România și nu trebuie să ne mirăm că polul extremist și izolaționist va crește pe acest fundal. E un rezultat absolut firesc pentru că oamenii sunt deja exasperați”, spune ea.
„Nu există niciun argument logic și niciun argument juridic”
HotNews.ro: Puteți să ne explicați efectele pe care le va produce decizia Curții Constituționale privind declarațiile de avere?
Laura Ștefan: În primul rând, declarațiile pe anul acesta nu se vor mai publica și nu vor mai include informații despre familie. Mie mi se pare o eroare logică să spui că de mâine încolo nu se mai publică declarațiile, dar cele care au fost publicate până acum rămân publicate.
După părerea mea, cred că trebuie să așteptăm în acest moment motivarea deciziei pentru a vedea exact ce vor scrie judecătorii în decizie, pentru că ce au publicat este confuz din punct de vedere logic și juridic. De asemenea, rămâne de văzut dacă vor interzice publicarea doar pe site-ul Agenției Naționale de Integritate sau vor interzice publicarea și pe site-urile instituțiilor unde lucrează respectivii. Nu există niciun argument logic și niciun argument juridic să interzici publicarea pe un site, dar să permiți publicare pe alt site.
În general, eu am așteptări pesimiste de la această motivare și mă îndoiesc că vom avea argumentare în sensul permiterii publicării acestor declarații până la urmă. Așa cum scrie în comunicatul CCR, lucrurile la care se uită judecătorii sunt chestiuni fundamentale, de principii, și în niciun caz nu sunt tehnicalități minore care să poată fi rezolvate în Parlament. Deci este o întrebare de principiu dacă suntem de acord sau nu că declarațiile de avere ale guvernanților din România să includă informații despre familie.
Trebuie neapărat să așteptăm motivarea. Deocamdată, avem doar un comunicat de presă. N-ar fi pentru prima dată când comunicatul de presă al Curții diferă substanțial de motivarea din decizie.
– Ce impact poate avea decizia CCR asupra dosarelor aflate acum în lucru la ANI sau trimise în instanță de către agenție?
– Decizia CCR va fi cu siguranță invocată. Rămâne de văzut dacă decizia aceasta, atunci când ea va fi motivată, va merge și în direcția interzicerii dreptului de a controla averile de către Agenția Națională de Integritate. Adică dacă se vor limita judecătorii la aspecte privind declarațiile sau vor merge mai departe și vor zice că atâta timp cât nu se declară elementele financiare ale familiei nici controlul nu poate să meargă asupra acestor elemente financiare și se rezumă doar la ce este pe numele său. Din comunicat nu rezultă asta momentan. Din comunicat pare că judecătorii nu au intervenit și pe zona care privește atribuțiile Agenției Naționale de Integritate.
Însă, vă dați seama, apărătorii în mod firesc vor încerca să folosească această decizie în interesul clienților lor și este absolut normal să facă asta atâta timp cât decizia Curții Constituționale reprezintă într-adevăr un reviriment jurisprudențial.
„Suntem în fața unui cutremur profund care afectează principiile de bază”
– Sunt în acest moment într-un vid legislativ, cu două articole declarate neconstituționale. Ce ar putea să facă Parlamentul pentru a remedia această situație?
– Eu am scris legea Agenției Naționale de Integritate și sunt profund atașată de această politică publică de transparentizare și de creștere a integrității în sectorul public. În acest moment, chiar suntem în fața unui cutremur profund care afectează principiile de bază, cel al integrității în sectorul public și al transparenței, pe baza cărora s-a construit această politică publică și această legislație și această instituție. Putem să fim nemulțumiți cu privire la performanța Agenției Naționale de Integritate, dar eu pot să vă spun că s-a construit cu greu această agenție și că nu erau foarte multe modele de la care ne-am putut inspira în momentul 2007.
– Care ar fi pașii de urmat acum în Parlament?
– Sigur, vă pot spune direct că trebuie să pună legislația în acord cu decizia Curții. Dar întrebarea este dacă mai poate fi vorba despre o păstrare a politicii publice de integritate și de transparență în funcția publică în urma acestei decizii a Curții Constituționale. Vă amintesc că am mai trecut printr-un cutremur în 2010, când procedura de control a fost declarată neconstituțională și am fost obligați să ne întoarcem în mod complet absurd la o procedură de control din 1996, pe care am combinat-o cu procedura de control care există la acel moment în Legea ANI. Am ajuns la această struțo-cămilă cu Agenția Națională de Integritate, care verifică averea și care apoi trimite dosarul în instanță și este analizat de o comisie formată din doi judecători și un procuror de la curțile de apel, după ce aceștia își dau acordul mergem mai departe.
„Lumea merge într-o direcție și România o ia înapoi și ajunge în 1996”
Dacă judecătorii constituționali vor decide că declarațiile nu trebuie să includă veniturile și proprietățile membrilor de familie, vă întreb ce anume am putea să reparăm în Parlament? Adică ce fel de măsură legislativă poți să iei după o astfel de decizie absurdă?
În momentul ăsta, în lumea largă se discută despre cum să lărgim sfera declarațiilor de avere astfel încât să cuprindem în ele elementele financiare legate de demnitarul public. Mai exact, să prindem și familia, de fapt, nu doar soțul/soția. Să cuprindem acolo concubinajul, să cuprindem acolo și bunurile deținute ca beneficiar real, deși ele sunt pe numele altor persoane. Se discută despre integrarea mecanismului de control al averilor cu elemente din ceea ce înseamnă mecanismele de contracarare a spălării banilor. Lumea merge într-o direcție și România o ia înapoi și ajunge în 1996.
Dacă decide CCR că ANI nu trebuie să publice declarațiile de avere ale demnitarilor nici măcar în forma în care ele nu cuprind informații legate de familie ce e de reparat aici? Ce mai poți să spui dacă ei spun că asta încalcă dreptul la viață privată? Învățăm acum că dreptul la viață privată nu este unul absolut și că, pe măsură ce crește rolul unei persoane în sectorul public, și elementele de viață privată se răsfrâng.
Mie mi se pare o decizie foarte controversată. Atâta timp cât legea a mai fost la Curte de nenumărat ori, eu cred că nu întâmplător avem decizia asta chiar înainte de depunerea declarațiilor de avere (termenul este 15 iunie -n.r.).
„Oamenii sunt furioși, sunt sătui de hoți, sunt sătui de minciună și de demagogie”
– Ne putem aștepta acum la reacții din partea Uniunii Europene și a altor organizații internaționale unde România este parte?
– Da, sigur, ne putem aștepta, dar cred că cel mai important este cum vor reacționa cetățenii României. Și eu sunt absolut consternată de faptul că pare că nu înțelegem nimic. Oamenii sunt furioși, sunt sătui de hoți, sunt sătui de minciună și de demagogie.
Abia am ieșit din niște alegeri absolut terifiante pentru toate părțile implicate. Într-un moment în care politicienii ne spun cu candoare că suntem la un pas de criză economică, că trebuie să luăm măsuri drastice, să dăm afară oameni și să taie beneficii sau să crească taxe, în același timp avem această decizie absolut stupefiantă de la Curtea Constituțională prin care politicienii și oamenii importanți în acest stat practic își secretizează din nou aspectele financiare.
Ne îndreptăm spre un haos social în România și nu trebuie să ne mirăm că polul extremist și izolaționist va crește pe acest fundal. E un rezultat absolut firesc pentru că oamenii sunt deja exasperați.
Să vii în 2025, după ce ai avut 20 de ani de declarații de avere publice cu informații despre soț/ soție și despre copii, și să spui că tu ai viață privată dacă ești ministru sau primar, mie mi se pare suicidal. Faptul că UE sau OECD o să tragă un semnal de alarmă sau o să crească dobânzile la care România se împrumută pe plan internațional, mi se pare mult mai puțin grav decât cutremurul care se va simți în societate. Această decizie nu face decât să dea apă la moară narativului care spune „trebuie să vă luați țara în mâini și politicienii vă mint, vă fură rău și atunci trebuie să puneți mâna pe furci și topoare”. E un moment foarte prost și decizia asta nu face decât să pună gaz pe foc.
INTERVIURILE HotNews.ro