Reactie la abuzurile electorale din Europa ale lui Erdogan: posibila retragere a fortelor militare germane de la baza aeriana Incirlik si taierea fondurilor de pre-aderare UE pentru Turcia

Politicianul Florian Hahn (CSU) a cerut public guvernului Angelei Merkel retragerea trupelor germane stationate la baza aeriana Incirlik, din Turcia. Solicitarea sa a venit ca urmare a „situatiei tensionate” din prezent. Recep Tayyip Erdogan incearca agresiv sa-si faca propaganda electorala atat in Germania, cat si in Olanda, pentru referendumul din 16 aprilie, care sporeste puterile presedintelui in stat. In cele doua tari europene traiesc aproape doua milioane de turci cu drept de vot la referendumul din Turcia, care l-ar putea ajuta pe presedintele turc sa isi realizeze visurile „de sultan”.

Hahn a propus stoparea tuturor investitiilor germane in infrastructura bazei aeriene de la Incirlik si mutarea avioanelor militare de tip Tornado in alte baze militare ale NATO. Germania nu are voie sa permita ca armata sa sa fie o arma in jocurile de putere ale presedintelui turc Recep Tayyip Erdogan, aprecizat politicianul crestin-social pentru Bild am Sonntag, citat de Spiegel.de. Ca alternativa de stationare a avioanelor Tornado germane, el a numit capitala Iordaniei, Amman.

Incirlik Air Base este o baza aeriana folosita de NATO, aflata la 12 km est de Adana, in sudul Turciei. Ea se afla in proprietatea aviatiei de razboi turce, insa in folosinta preponderenta a United States Air Force (USAF).Dupa 11 septembrie 2001, USAFsi-a amenajat aici cea mai importanta placa turnanta pentru aprovizionarea trupelor americane din Irak si Afghanistan. Incepand cu ianuarie 2016, baza este folosita si de armata germana, in contextul operatiunilor contra Statului Islamic.

Operation Inherent Resolve, cum a fost denumita actiunea militara a SUA impotriva militiilor teroriste ale IS care actioneaza in Siria si in Irak, a angrenat, pe langa fortele militare ale SUA, trupe din Germania, Marea Britanie, Canada, Australia, Noua Zeelanda, Polonia, Belgia, Franta, Italia, Olanda, Suedia, Danemarca, Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Maroc, Qatar, Arabia Saudita si Turcia.

Avioanele de cercetare ale Bundeswehr, de tip Tornado, se afla stationate la Incirlik de anul trecut, iar Germania a investit 58 milioane de euroin infrastructura bazei. In toamna lui 2016, Ankara a refuzat unor parlamentari germani accesul la baza aeriana, in urma rezolutiei Bundestag-ului care punea pe picior de egalitate masacrul armenilor din Turcia, cu un genocid. Si atunci, Berlinul a amenintat cu retragerea Tornado-urilor din baza. Dupa mai multe luni de controverse, cearta a incetat, pentru ca acum disputa pe Incirlik sa se reaprinda.

Noul context este cel al crizei diplomatice turco-olandeze si al frictiunilorturco-germane, in urma incercarilor de propaganda electorala ale Turciei pe teritoriul european, unde traiesc milioane de oameni din diaspora sa. Daca guvernul german a actionat mai cu manusi, ba acordand, ba neacordand, ba restrangand dreptul ministrilor turci de a pleda public in orase germane pentru referendumul in favoarea lui Erdogan, olandezii au reactionat mai drastic.

La finele saptamanii s-a ajuns la un adevarat conflict diplomatic, cu violente si jigniri de „nazism european”, aruncate de la Ankara. Aceste reactii sunt cel putin sfidatoare, in contextul in care Turcia nu a fost inca scoasa din calendarul de aderare la UE si primeste fonduri de pre-aderare, chiar daca Erdogan este pe cale sa-si transforme tara dintr-o democratie intr-un stat discretionar.

Si totusi, ia si UE, incet, masuri. Comisarul european pentru Vecinatate si Extindere, austriacul Johannes Hahn, a declarat saptamana trecuta ca „au fost sistate programe care nu au adus progresele cerute”, finantate din banii UE. Din cele 4,45 miliarde de euro prevazute pentru aderarea Turciei, in intervalul 2014-2020, au fost platite doar 167,3 milioane de euro, potrivit declaratiilor sale, pentru agentia de presa germana DPA.

Comisarul Hahn a precizat si ca, din punct de vedere legal, nu ar fi posibila in prezent „inghetarea completa a ajutoarelor de pre-aderare”. Pentru aceasta, ar fi nevoie de incetarea oficiala a tratativelor de aderare ale UE cu Turcia, care au fost demarate in 2005.

De atunci insa, au trecut peste 10 ani si fostul primar de Istanbul, fost premier si actualmente presedinte de stat, Erdogan. pare sa fi fost cuprins de „betia puterii”. Printr-un asa-zis putsch urmat de arestari masive ale oponentilor sai din toate institutiile de stat, prin represiuni ale mass-mediei critice si fortarea schimbarii Constitutiei in favoarea consolidarii puterilor sale in stat, el nu mai apare ca un posibil garant al valorilor europene.

Iar daca este asa, atat olandezii, cat si germanii sau austriecii, de unde se ridica voci impotriva abuzurilor regimului de la Ankara, sunt indrituiti in a inceta „sa plateasca bir noului Imperiu Otoman” al lui Erdogan.