Reacții la conflictul direct dintre Călin Georgescu şi Nicuşor Dan. „S-ar putea să fie germenii unei campanii anti euro” / „Lui Potra îi cerea 10.000 de dolari, nu de lei”

Adoptarea monedei euro „ar însemna, politic și moral, trădarea leului, a interesului național și a încrederii datorate românilor”, a scris pe Facebook Călin Georgescu, marţi seara. 

Mesajul lui Georgescu vine în contextul în care mai multe acțiuni ale preşedintelui Nicușor Dan au mers în direcția comunicării cu alegătorii conservatori din România.

Cristian Preda: „Lui Potra îi cerea 10.000 de dolari, nu de lei”

„Georgescu scrie despre euro ignorând orice cadru instituțional relevant. Percepția lui asupra leului e politică, nu financiară”, crede Cristian Preda, profesor la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti şi fost europarlamentar PDL. 

„Mesajul lui Georgescu este al unui fariseu. Căci lui Potra îi cerea, potrivit procurorilor, 10.000 de dolari, nu de lei pe lună. În vremurile alea, nu-i păsa de suveranitate.”, crede Preda.

„La fel ca fondatorii Alternative fur Deutschland (AfD), care au pornit de la ideea falsă că nemților le era mai bine când aveau marca, nu euro, Georgescu încearcă să convingă alegătorii că problema noastră e moneda, nu productivitatea”, spune profesorul. 

Sorin Cucerai: „România nu-şi permite riscul să ajungă într-o zonă gri”

„Probabilitatea de a adopta euro este destul de îndepărtată, pentru că România încă nu îndeplineşte criteriile de aderare. Şi e puţin probabil ca în următorii 2-3 ani, deci până la viitoarele alegeri, să poată îndeplini criteriile respective”, susţine Sorin Cucerai, analist politic şi publicist, în dialog cu HotNews. 

Astfel, crede el, „s-ar putea să fie germenii unei campanii anti euro. Dar cred că acum se vorbeşte despre aderarea la euro nu în sens economic propriu-zis, ci în sens politic sau geopolitic”.

Cucerai explică de ce crede că tema aderării României la zona euro a devenit subiect de dispută între președinte şi fostul candidat: „Probabil că elitele politice româneşti se tem ca România să nu ajungă la un statut de inferioritate în cadrul UE, mai ales în actualul context, în care nu ştim cât mai rămâne SUA pe continent, dar şi în contextul discuţiilor legate de regândirea arhitecturii europene. Or, România, din punct de vedere geopolitic, nu-şi permite riscul să ajungă într-o zonă gri.”

Cucerai crede că „tema euro a revenit acum din considerente geopolitice. Ca să dea României o ancoră suplimentară, inclusiv de securitate, în interiorul UE. Iar pentru asta devine obligatoriu să aderăm la euro. 

La fel s-a întâmplat cu aderarea la spaţiul Schengen – în fond, aderarea la euro este echivalentul monetar al intrării în spaţiul Schengen”.

„Preferă o România periferică, uşor de controlat”

În acest context, Cucerai consideră că reacţia lui Călin Georgescu este coerentă cu genul său de mesaje, „pentru că el reprezintă acele forţe care nu vor ca România să fie stabilă şi integrată în Uniune, ci preferă o România periferică, uşor de controlat de alte forţe”. 

„Georgescu nu are dreptate când spune că poporul nu a fost consultat. Potrivit Eurobarometrului care este publicat de două ori pe an, la întrebarea despre adoptarea euro, majoritatea românilor sunt de acord cu accederea la euro (raportul Comisiei Europene din iunie 2026 indică un sprijin de 65% în România, n.r.). Nu se pune problema că s-ar fi luat vreo măsură cu care românii nu sunt la curent sau că nu ştim punctul lor de vedere cu privire la această măsură. Îl ştim”, spune Sorin Cucerai.

A dat roade „strategia lui Nicuşor Dan”?

Întrebat dacă el crede că mesajul lui Georgescu ar putea avea scopul ca fostul candidat să-şi fidelizeze publicul, în contextul în care preşedintele Nicuşor Dan se adresează, în ultimul timp, aceluiaşi tip de electorat, Sorin Cucerai susţine: „M-aş bucura ca acesta să fie acesta motivul, pentru că asta ar însemna că, din punctul de vedere al lui Georgescu, Nicuşor Dan ar fi un opozant redutabil de care trebuie să ţină cont”.

„Dacă ar fi aşa, înseamnă că strategia lui Nicuşor Dan de a atrage electoratul conservator de partea lui, în tabăra europeană, începe să arate nişte rezultate. Or, în cazul acesta, Georgescu ar fi obligat la reacţie”.

„Pe de altă parte, Georgescu reprezentând această zonă sulfuroasă din punct de vedere geopolitic, ar fi putut da mesajul tocmai pentru a-şi reafirma identitatea geopolitică. E posibil să fi fost o poziţionare by default (automată, n.r.) – dacă începe să se contureze tema, suveraniştii se poziţionează aşa cum o face Georgescu”, a conchis Sorin Cucerai.

Teodor Baconschi: „Ești de o mie de ori mai la adăpost în zona Euro. S-a văzut în cazul Greciei”

Diplomatul și scriitorul Teodor Baconschi susține că România ar trebui să accelereze procesul de adoptare a euro.

„Sunt convins că trebuie să adoptăm rapid moneda Euro. Nu atât pentru a urma pilda vecinilor bulgari, ci pentru a ne ancora în logica democrației capitalist-liberale și a disciplinei fiscale pe care le regăsim în interiorul Eurozonei”, crede el.

„Numai așa putem evita repetarea dezastrului financiar în care ne-a adus populismul de tip Marcel Ciolacu. Nu știu însă dacă îndeplinim integral criteriile de la Maastricht. De-a lungul anilor, am simțit că amânarea aderării la Eurozonă se baza mai ales pe «analizele» BNR. Nu cred că anunțul președintelui Dan a fost făcut fără consultarea BNR”, susţine Baconschi.

„Când eşti stat-membru, ai semnat un tratat să adopţi moneda unică”

Despre mesajul fostului candidat la alegerile prezidenţiale, fostul diplomat spune: „Călin Georgescu – exponentul elitei de pradă formată după ’89 pe baza activilor și rezerviștilor din Securitatea comunistă – practică iarăși dezinformarea. Nu mă refer la faptul că «leul» nu e doar al românilor, ci a fost preluat de la olandezi («talerul cu leu»). Mă refer la afirmația că, fără el, ne pierdem suveranitatea”, consideră Baconschi.

„În prezența furtunilor prin care trece UE, ești de o mie de ori mai la adăpost dacă faci parte din zona Euro (s-a văzut asta și în cazul Greciei). Referendumuri au avut în unele state loc pe tema aderării la UE, nu cea a adoptării monedei unice (Danemarca a organizat în 2000 un referendum dedicat adoptării euro, iar Suedia a organizat unul în 2003. În ambele cazuri, majoritatea a respins moneda unică, n.r.).”.

El explică: „Când ești stat-membru, ai semnat un Tratat care spune că trebuie să adopți moneda unică atunci când îndeplinești criteriile tehnice”

„Din câte știu, cu excepția Suediei și Danemarcei, toate celelalte state-membre UE au trecut la Euro prin decizie parlamentară și guvernamentală. Să mai spunem ceva: toată economia românească funcționează prin raportare implicită la referința Euro. Cine vinde bunăoară un apartament sau o mașină fără să le estimeze valoarea în euro?”, spune Baconschi.

Cristian Pîrvulescu: „Euro este terenul ideal”

Politologul Cristian Pîrvulescu crede că intervenția lui Georgescu trebuie citită în primul rând în cheia competiției politice cu Nicușor Dan.

„Mesajul lui Georgescu nu este despre trecerea la euro, ci despre președintele Nicușor Dan”, susţine decanul Facultăţii de Ştiinţe Politice a Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA).

El explică disputa dintre Georgescu şi Dan ca pe o încercare a fostului candidat de a fideliza electoratul suveranist, căruia ambii încearcă să i se adreseze. 

„Faptul că prima dispută cu președintele vine după săptămâni în care Cotroceniul a vorbit deliberat pe frecvența electoratului conservator arată că Georgescu își vede publicul disputat și că își caută terenul pe care îl poate recâștiga fără costuri”.

„Euro este terenul ideal, fiindcă permite convertirea unei chestiuni tehnice, lente și plictisitoare într-una de identitate, unde nu se argumentează”, susţine Pîrvulescu.

El remarcă şi o frântură logică în mesajul lui Călin Georgescu: „Aici se vede și aberația ideologică a suveranismului, care presupune ceva ce nu există, adică o suveranitate monetară reală într-o economie mică, deschisă și profund dependentă de euro”.

„Leul nu este vreo fortăreață, ci o monedă ancorată de facto în euro, într-o țară în care creditele, chiriile, contractele și economiile sunt deja gândite în euro”, explică Pîrvulescu.

„Realist, vorbim despre cel puțin un deceniu de eforturi bugetare”

În privința termenului de adoptare a monedei unice, profesorul de ştiinţe politice spune că ar trebui să ne aşteptăm la un proces anevoios şi că România încă nu e pregătită pentru această tranziţie.

„Deocamdată nu există un plan privind trecerea la euro, ci o intenție. Acordul politic anunțat pe 1 august spune că nimeni nu contestă obiectivul, nu că cineva a scris foaia de parcurs”.

„Raportul de convergență din iunie arată distanța de parcurs, cu o inflație mult peste valoarea de referință, cu dobânzi pe termen lung de aproape 7%, deficit peste 3%, o procedură de deficit excesiv deschisă din 2020 și prelungită până în 2030 și un leu care nici măcar nu a intrat în ERM II, unde ar urma să stea doi ani. Realist, vorbim despre cel puțin un deceniu de eforturi bugetare”, explică Pîrvulescu.

Riscul de a crește prețurile

Profesorul consideră că aderarea României la zona euro ar însemna un lucru bun pentru România. Argumentele?

„Beneficiile sunt reale tocmai pentru că sunt banale, mai ales dispariția riscului valutar într-o economie unde datoria statului și a oamenilor este deja în euro. Ar mai fi vorba despre costuri de finanțare mai mici și de trecerea de la poziția de spectator la aceea de participant la decizia monetară”.

„Riscurile sunt și ele reale, dar sunt altele decât cele invocate. Efectul de conversie asupra prețurilor s-a situat, în toate valurile de aderare, între o zecime și jumătate de punct procentual – circa 0,4 în Croația –, deci scumpirea generalizată este pur și simplu o afirmație falsă”, a mai spus Cristian Pîrvulescu.