Rectorul Universității Politehnica București, Mihnea Costoiu, ar putea scăpa de condamnare prin prescrierea faptelor

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis să repună pe rol judecarea apelului în procesul în care rectorul Universităţii Politehnica din Bucureşti, Mihnea Costoiu, a fost condamnat la 3 ani închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu în dosarul „Cutezătorii”, pentru a se analiza dacă se aplică decizia Curţii Constituţionale privind prescrierea faptelor.

În 26 mai, Curtea Constituţională a declarat neconstituţional un articol din Codul penal care permitea procurorilor să întrerupă cursul prescripţiei prin administrarea de noi probe. CCR a constatat că, în perioada 2018 – mai 2022, nu a existat un caz de întrerupere a prescripţiei penale. Ulterior, pe 25 octombrie, un complet pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că decizia Curţii Constituţionale privind prescrierea faptelor se aplică retroactiv, pe principiul legii penale mai favorabile.

Această decizie va afecta mii de dosare aflate pe rolul instanţelor sau în anchetă la procurori, iar inculpaţii vor scăpa de condamnare sau acuzaţii, ca urmare a prescrierii faptelor.

O astfel de situație este și în cazul lui Mihnea Costoiu, fost secretar de stat în Ministerul Educaţiei, în prezent rector al Universităţii Politehnica din Bucureşti, care a fost condamnat în primă instanţă la 3 ani închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu într-un dosar cu prejudiciu de 10 milioane euro legat de închirierea bazei sportive „Cutezătorii” către fostul tenismen Dinu Pescariu.

Magistraţii de la instanţa supremă au dispus repunerea dosarului pe rol, pentru a se analiza dacă se aplică deciziile CCR şi ÎCCJ privind prescrierea faptelor.

„Având în vedere că la data 28 noiembrie 2022, în Monitorul Oficial nr. 1141 a fost publicată decizia nr.67 din 25 octombrie 2022 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, Înalta Curte, Completul de 5 Judecători – Penal 2 2022 constată că se impune repunerea pe rol a cauzei cu nr. 861/1/2022 şi reluarea judecării apelurilor formulate de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie şi inculpatul Costoiu Mihnea Cosmin împotriva sentinţei penale nr.137 din data de 31 martie 2022, pronunţată de ÎCCJ, Secţia penală, în dosarul nr. 808/1/2018, privind şi pe intimata persoană vătămată Ministerul Educaţiei Naţionale. Va fixa termen la data de 30 ianuarie 2023”, se arată în hotărârea instanţei, conform Agerpres.

Decizia în prima instanță – trei ani de închisoare cu suspendare şi muncă în folosul comunităţii

În 31 martie 2022, fostul ministru Mihnea Costoiu a fost condamnat de instanța supremă la trei ani de închisoare cu suspendare şi muncă în folosul comunităţii, pentru abuz în serviciu, în dosarul privind Baza „Cutezătorii”, decizia nefiind definitivă.

De asemenea, instanța supremă a decis confiscarea de la Costoiu a sumei de 267.577 de euro (echivalent 1.248.487,52 lei) şi a menţinut măsura sechestrului asigurător pe mai multe bunuri ale acestuia.

Ce acuzații i-au fost aduse lui Costoiu în dosarul privind baza Cutezătorii

În martie 2018, Mihnea Costoiu a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie pentru abuz în serviciu, în acelaşi dosar fiind dispusă soluţia clasării în cazul lui Dinu Pescariu, ca urmare a lipsei de probe. Potrivit DNA, Mihnea Costoiu, la data faptelor secretar de stat în Ministerul Educaţiei, a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit.

„În perioada martie – septembrie 2009, Mihnea Cosmin Costoiu, în calitatea menţionată, cu încălcarea dispoziţiilor legale privind bunurile proprietate publică, a încheiat cu Fundaţia ‘Dinu Pescariu’ un act adiţional la un contract de locaţiune încheiat anterior cu Regia Autonomă – Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat (RA – APPS).

Actul adiţional a fost încheiat fără a exista o aprobare dată printr-o hotărâre de guvern, fără organizarea unei licitaţii publice în condiţiile legii, precum şi în lipsa avizului direcţiilor de specialitate din cadrul ministerului”, spunea DNA.

Conform aceleiaşi surse, documentul a fost încheiat în condiţiile în care Ministerul Educaţiei Naţionale dăduse în judecată Fundaţia „Dinu Pescariu” pentru rezilierea contractului, procesul fiind la acel moment în curs de judecată.

Procurorii susţin că situaţia creată prin semnarea actului adiţional era menită să oprească procesul în care Ministerul Educaţiei Naţionale solicitase încetarea contractului de locaţiune.

„Prin această modalitate s-a cauzat Ministerului Educaţiei Naţionale un prejudiciu în valoare totală de 10.796.662,8 euro reprezentând diferenţa dintre valoarea reală de piaţă a chiriei în sumă de 11.741.662,8 euro (111.825,36 euro/lună x 105 luni în perioada iulie 2009-martie 2018) şi suma efectiv plătită de Fundaţia „Dinu Pescariu” de 945.000 euro (9.000 euro/lună x 105 luni în perioada iulie 2009-martie 2018)”, mai spunea DNA.

DNA preciza că a fost dispusă soluţia clasării în cazul lui Dinu Pescariu, deoarece nu există probe. Aceeaşi soluţie a clasării a fost dispusă în cazul altor trei inculpaţi (Mihai Păunică, Gabriel Liviu Ispas şi Gabriel Leahu), deoarece prin raportul de expertiză criminalistică s-a stabilit că semnăturile de pe actul adiţional la contractul de locaţiune nu erau ale lor.

Mihnea Costoiu: Ecaterina Andronescu cunoştea totul în Ministerul Educației, nu am semnat nimic fără ştiinţa ei / Am semnat ca la notar, practic

Mihnea Costoiu, secretar de stat în Ministerul Educaţiei pe vremea când instituția era condusă de Ecaterina Andronescu, a afirmat, în timpul procesului de la instanţa supremă, că nu a semnat niciodată vreun act fără ştiinţa acesteia, adăugând că fostul demnitar „cunoştea totul în minister”.

• „(…) În 2009 eram secretar de stat la Ministerul Educaţiei. Eram numit cu recomandarea doamnei Ecaterina Andronescu.
• Insist să spun că am fost numit la solicitarea doamnei Andronescu pe baza relaţiei de încredere acumulată în peste 20 de ani de colaborare. E important să spun că am primit dreptul de a semna în locul dumneaei în lipsa sa.
• Erau trei ordine de ministru ce vizau atribuţii stabilite de dumneaei mie. Niciodată nu am semnat vreun act fără ştiinţa dumneaei. Ea cunoştea totul în minister. Eu nu decideam în locul ministrului. Nu exista să semnez altceva decât ce indica dumneaei”, a declarat Mihnea Costoiu în instanță, conform Agerpres.

El le-a spus judecătorilor că tot ce a făcut a fost să semneze un act adiţional de îndreptare eroare materială, la solicitarea fostului ministru.

• „Contractul iniţial nu are semnătura mea. La momentul semnării acestui act adiţional mi-a fost prezentat actul cu eroarea materială ce trebuia rectificat.
• Spun foarte categoric: nu am încheiat eu actul. Eu am semnat o îndreptare de eroare materială la cererea doamnei. Am semnat practic un act adiţional rectificării. Aveam în faţă actul adiţional cu eroarea materială.
• Eroarea materială era aceea că pe el scria Fundaţia Dinu Patriciu, dar deţinea toate datele fundaţiei Dinu Pescariu, ca să fac o comparaţie. Am semnat ca la notar, practic. Am semnat actul care corecta actul adiţional semnat de doamna Andronescu. Eu nu am intervenit pe actul de îndreptare a actului adiţional”, a afirmat Costoiu.

Potrivit acestuia, Ecaterina Andronescu i-ar fi spus „expres” să refacă actul adiţional pentru a corecta numele de Patriciu cu cel de Pescariu.

• „Eu nu am negociat, nu am făcut verificări, nu am făcut vreun demers. Niciodată nu am participat la vreo negociere. Pe actul semnat de doamna ministru erau aceste semnături şi avize ale directorilor direcţiilor de specialitate.
• Înainte de remedierea erorii am vorbit telefonic cu doamna ministru, pentru că nu ştiam ce era de făcut. Ea a spus expres sa refac actul în sensul de a corecta numele de Patriciu cu cel de Pescariu la fundaţie. Am procedat aşa şi am semnat ca reprezentant al ministerului.
• Nu am avut vreo negociere cu cineva de la Fundaţia Dinu Pescariu sau cu vreo altă persoană pe tema acelui act adiţional. Eu nu mi-am pus problema că pe actul semnat de mine sa iau în prealabil semnăturile directorilor direcţiilor din minister. Actele au rămas acolo, la Ministerul Educaţiei”, a mai susținut Costoiu.