Referendum al bosniacilor sârbi pentru a-l menține la putere pe aliatul lui Vladimir Putin, în ciuda deciziilor emise de autoritățile federale. „Mergeți pe un teren minat”

Republika Srpska (RS) a Bosniei și Herțegovinei va organiza un referendum în 25 octombrie împotriva deciziei prin care instanța federală i-a interzis lui Milorad Dodik să mai ocupe funcția de președinte al micuței entități politice majoritar sârbe, ordin pe care acesta îl sfidează, transmite AFP.

Legiuitorii din parlamentul regional al RS au votat vineri seară pentru organizarea referendumului. Criza politică referitoare la Dodik s-a înrăutățit în această săptămână, cu premierul demisionând luni.

Dodik, în vârstă de 66 de ani, a fost condamnat în februarie de către o instanță federală din Bosnia, care l-a găsit vinovat că a subminat fragila funcționare a țării balcanice prin încălcarea dispozițiilor emise de trimisul internațional care supraveghează punerea în aplicare a acordului de pace ce a pus capăt războiului desfășurat în Bosnia între 1992 și 1995.

Dodik a evitat intrarea la închisoare, pentru o condamnare de un an, prin achitarea unei amenzi de 19.000 de euro, însă instanța de apel a menținut decizia de a-l înlătura de la președinția RS și de a-i interzice să dețină funcții publice pe o perioadă de șase ani.

Milorad Dodik sfidează ordinul de înlăturare din funcție

Liderul regional, care ocupă funcția de președinte al RS de șapte ani, a amenințat că va bloca alegerile și va organiza o serie de referendumuri. Cel votat vineri seară este primul dintre ele.

Conform deciziei luate de bosniacii sârbi, pe buletinul de vot de la referendumul din octombrie va apărea următoarea întrebare: „Acceptați deciziile străinului neales (trimisul internațional Christian Schmidt) și verdictul neconstituțional al Curții din Bosnia și Herțegovina împotriva președintelui RS, precum și decizia Comisiei Electorale Bosniace de a revoca mandatul președintelui RS, Milorad Dodik?”.

Dintre cei 65 de legiuitori prezenți în parlamentul RS, 50 au votat în favoarea referendumului. Reprezentanții opoziției s-au abținut de la vot.

„Nu vă voi sta în cale… însă mergeți pe un teren minat”, a avertizat opozantul Nebojsa Vukanovic, un critic acerb al lui Dodik.

A cerut sprijin din Rusia, Ungaria și Serbia

După decizia autorităților bosniace de a-l lăsa pe Milorad Dodik fără funcția de președinte al micuței entități politice majoritar sârbe din Bosnia și Herțegovina, CNN scria despre controversatul naționalist, negaționist al genocidului de la Srebenica din 1995, că a cerut sprijinul aliaților săi de la Moscova, Budapesta și Belgrad.

Dodik este considerat un aliat balcanic cheie pentru președintele rus Vladimir Putin, iar Moscova s-a orientat de multă vreme spre el pentru a provoca tensiuni în regiune, mai nota publicația americană în analiza referitoare la liderul RS.

Liderul bosniacilor sârbi este la putere din 2006. El îl învinovățește pe Christian Schmidt, emisar internațional pentru Bosnia și Herțegovina din 2001 și fost ministru german, pentru ordinul de înlăturare din funcție.

Statul multietnic Bosnia și Herțegovina a luat naștere în 1995, prin acordurile de pace de la Dayton, care au oprit violențele ce se răspândiseră în fosta Iugoslavie pe măsură ce aceasta se destrăma în anii `90, impulsionată de efortul frenetic al președintelui sârb de atunci, Slobodan Miloșevici, de a crea o „Serbie Mare”.

Deși Acordurile de la Dayton au oprit Războiul Bosniac, au lăsat țara divizată pe criterii etnice. Bosnia și Herțegovina este o țară formată din două entități: Federația, unde bosniacii (musulmanii bosniaci) împart puterea cu croații, și Republica Srpska, dominată de sârbi. Deasupra lor se află un guvern central în mare parte lipsit de putere și un „Înalt Reprezentant” străin, căruia i se încredințează puteri extinse pentru a implementa acordul și a menține pacea.