VIDEO Reforma pensiilor magistraților: Premierul și-a angajat din nou răspunderea în Parlament pe proiectul de lege: „Nicăieri, într-o țară civilizată, nu există o pensie cât ultimul salariu” / Bolojan, întâmpinat cu huiduieli
Premierul Ilie Bolojan a ajuns marți în Parlament pentru a-și angaja a doua oară răspunderea pentru legea care crește vârsta de pensionare a magistraților și le micșorează pensia, după ce prima tentativă a fost respinsă de Curtea Constituțională. Premierul a fost huiduit de un grup de angajați ai Parlamentului care protestează pe holurile instituției, care i-au cerut demisia.
Grindeanu: „PSD este parte a coaliției. Nu avem aici nuanțe”
Președintele PSD Sorin Grindeanu a afirmat că își dorește ca noul proiect să treacă de un eventual test al constituționalității.
„Sper ca aceasta lege sa treacă. Acum tot acest drum a fost asumat de către premier, și timerul, pentru ca s-a pierdut vremea câteva săptămâni și asumat și conținutul. Și noi ca parte a coaliției am considerat să mergem mai departe”, a spus Grindeanu după ședința în care Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea.
De asemenea, liderul social-democraților a exclus varianta ca PSD să susțină o moțiune de cenzură ca urmare a asumării răspunderii.
„PSD este parte a coaliției. Nu avem aici nuanțe. Eu în acest moment nu am văzut o moțiune”, a mai spus Sorin Grindeanu.
Bolojan și-a angajat răspunderea în fața Parlamentului
La ședința de plen în care Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea pentru legea care crește vârsta de pensionare a magistraților au fost 375 de parlamentari prezenți dintr-un total de 463.
Ilie Bolojan prezintă proiectul de lege:
„Guvernul își angajează răspunderea pe proiectul de lege privind pensiile de serviciu ale magistraților, în condițiile în care, așa cum știți, Curtea Constituțională, cu un vot de 5 la 4, la prima angajare, a considerat că termenul de așteptare de 10 zile pentru primirea unui aviz de la CSM nu a fost suficient. De data aceasta, avem și avizul CSM, e adevărat negativ.
Proiectul are câteva elemente importante. În primul rând, crește vârsta de pensionare a magistraților de la 48-50 de ani, cât este acum la 65 de ani. Introduce o creștere a vechimii în muncă. acum era de 25 de ani, de minim 35 de ani. Asta înseamnă că nu va mai fi posibilă o pensionare sub 58 de ani. Astăzi avem pensionare la 48 de ani.
De asemenea, introduce o limitare a pensiei la 70% din ultimul salariu net. Astăzi, așa cum știți, pensia este cât ultimul salariu.
De asemenea, față de primul proiect, extinde perioada de tranziție de la 10 ani la 15 ani. Asta înseamnă că în fiecare an de acum înainte, fiecare generație de magistrați va trebui să lucreze un an în plus, în așa fel încât treptat, treptat, de la 50 până la 65 de ani, să crească vârsta de pensionare în următorii 15 ani.
Acest proiect răspunde la trei aspecte importante, în primul rând, la un aspect de inechitate socială pe care cetățenii țării noastre îl percep. Nicăieri nu există pensionări în aceste sisteme la 40 și 50 de ani, și nicăieri, într-o țară civilizată, nu există o pensie cât ultimul salariu, sau așa cum știți, ani de zile a fost mai mare decât ultimul salariu.
Oamenii care lucrează în schimburi în România, care se duc autobuzele la serviciu, care țin benzile de producție, funcționarii publici care își fac datoria corect. Investitorii noștri, nu se simt respectați cât timp acest sistem este funcțional. Deci această propunere răspunde unui aspect de echitate socială și corectează o nedreptate acumulată în acești ani.
Al doilea efect al acestui proiect este că vine și pune economia pe baze sănătoase, în condițiile în care suntem pe penultimul loc în Europa ca număr de cetățeni din populația activă implicați în economie. Între 55 și 64 de ani, doar 53% din cetățenii României sunt implicați în economie într-o formă contractuală. Ceilalți, din păcate, sau sunt plecați din țară sau prin diferite formule de pensionare anticipate sau alte drepturi, nu mai sunt implicați în economie.
Dacă vrem să avem bugete mai mari, dacă vrem să avem o economie mai puternică, unul din lucrurile care trebuie să le urmărim în anii următoare este să avem mai mulți oameni implicați în economie, mai mulți angajați în economia reală și o economie mai competitivă puse pe baze sănătoase.
Acest proiect vine să răspundă aceste realități și să avem garanția unui sistem de pensii sustenabil în anii următori, în așa fel încât generațiile care ar trebui să intre în acest domeniu în activitate să poată să activeze în alte zone pentru că oamenii calificați atunci când vor ajunge și ajung la o maturitate profesională la 48-50 de ani își vor putea pune în valoare experiența și în următorii 50 de ani.
În ultimul rând, răspunde unei necesități legate de accesarea fondurilor europene pentru că, așa cum știți, corectarea acestei nedreptăți este jalon în PNRR și odată cu asumarea răspunderii credem că sunt respectate condițiile în așa fel încât România să încaseze banii care îi are reținuți din fondurile europene.”
Ședința de plen s-a încheiat.
Ilie Bolojan a susținut un discurs la ședința solemnă cu ocazia zilei naționale.
„Astăzi avem partea noastră de responsabilitate să facem o nație prosperă. Această prosperitate trebuie să construită pe o temenie solidă”, a declarat Ilie Bolojan.
„A trebuit să facem ordine în această fundație a casei noastre, ca să putem construi solid în anii care vin. Trebuie să facem ordine în finanțele țării și să îndreptăm aceste lucruri. Am fost nevoiți să luăm decizii dificile, cu un război la granițe și sub presiuni puternice (…) Eu am încredere în România, România pe care o cunosc are oameni îndrăzneți, inventivi, oameni care nu se dau bătuți, oameni care au reușit. România pe care o știu are familii de oameni decenți, cu credință și cu dragoste, oricât de grele ar fi în fiecare zi, acolo unde sunt, o țară mai bună”, a spus Bolojan.
A început ședința solemnă pentru marcarea Marii Uniri
A începutul ședinţa solemnă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului dedicată aniversării Zilei Naţionale a României – 1 Decembrie.
La închiderea şedinţei solemne va avea loc ședinţa comună de plen, în cadrul căreia este programată angajarea răspunderii Guvernului asupra proiectului de lege pentru pensiile magistraților.
Bolojan, huiduit
Premierul Bolojan a fost huiduit de anagajații care protestează în momentul când a ajuns la Parlament. Premierul a fost păzit de SPP și nu a dorit să facă declarații jurnaliștilor.
Protestatarii scandează „demisia, demisia”.
Protest spontan la Parlament
Aproximativ 25 de angajați de la Parlament au început un protest sponta la Parlament, înainte de sosirea lui Ilie Bolojan. Aceștia sunt nemulțumiți de salarii și cer să li se dea sporurile înapoi, cele tăiate la începutul anului.
Când a trecut Grindeanu ei au strigat “tăiați de la voi, nu de la noi”.
La protest ia parte și Makaveli.
Laurențiu Plăeșu, senator AUR a criticat marți faptul că proiectul Guvernului exceptă de la creșterea vârstei de pensionare judecătorii Curții Constituționale.
„Considerăm că toate principiile pe care le clamează domnul Bolojan ar trebui să fie valabile și în ceea ce-i privește pe judecătorii Curții Constituționale. Alte, ne putem închipui că ar fi, ipotetic, o formă de mită pentru judecători, poate poate de data aceasta o să ii treacă proiectul”.
Apoi, Petrișor Peiu a declarat că AUR nu va depune o moțiune de cenzură în urma angajării răspunderii, chiar dacă procedura le permite. Ei nu vor contesta legea nici la CCR.
„Noi susținem orice ridicare de facilități nedrepte care face ca anumite categorii din populație să fie favorizate. Am vrea să vedem același regim de pensionare pentru toată lumea. Nu dorim să ne opunem unor astfel de măsuri. Nu vom face nici sesizare la Curtea Constituțională pe această lege”, a explicat Peiu.
„Funcţia de magistrat este incompatibilă cu orice altă activitate publică sau privată”, a transmis Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), marți, înainte ca Guvernul Bolojan să meargă pentru a doua oară în Parlament pentru asumarea răspunderii pe pensiile magistraților.
Ce spune ministrul Investițiilor despre pierderea banilor din PNRR
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, a anunţat, marţi, că în acest moment avem o oarecare întârziere privind cererea de plată 4 din PNRR, din cauza contestaţiei la CCR pe pachetul fiscal, el arătând că data de 10 decembrie este termenul de soluţionare la CCR şi au ca termen pentru depunerea cererii de plată 4 – 15 decembrie.
„Cu privire la cererea de plată numărul 4, avansează, deja cea mai mare parte din jaloane au fost pregătite, transmise în Comisie, am primit şi feedback de la Comisie şi suntem acum să vedem ce observaţii suplimentare mai trebuie să rezolvăm. Principiul care este de bună gospodărire pe care îl aplicăm, noi nu trimitem lucrurile de dragul de a le trimite, vrem să avem o confirmare că suntem pe aceeaşi pagină cu Comisia Europeană, pe toate ţintele şi jaloanele, cele 62 pe care le avem în cererea de plată 4, vă repet, este o valoare de 2,62 miliarde de euro”, a spus ministrul Investiţiilor, citat de News.ro.
Amendamentele au fost respinse
Amendamentele au fost respinse, astfel încât pe forma finală a proiectului premierul își va angaja răspunderea în Parlament, astăzi după-amiază, a anunțat Ioana Dogioiu, purtătoarea de cuvânt a Guvernului.
„Au fost analizate cele 42 de amendamente, cele mai multe – 19, au venit de la POT, 12 au venit de la Dumitru Coarnă. Toate amendamentele au fost respinse de guvern”, a anunțat Ioana Dogioiu.
***
Înainte de a ajunge în Parlament, prim-ministrul a convocat o ședință de Guvern în care vor fi analizate amendamentele pe care le-au depus senatorii și deputații pentru proiectul care aduce modificări la pensiile procurorilor și judecătorilor.
Amendamente din opoziție prin care cer ca și pensiile de la CCR să fie modificate
Singurii care au propus schimbări la proiectul premierului au fost reprezentanții opoziției. Dumitru Coarnă și Raisa Enachi, deputați aleși pe listele S.O.S România, acum neafiliați, Petrișor Peiu de la AUR, Răzvan Chiriță, liderul deputaților POT au depus amendamente prin care cer ca și pensiile judecătorilor CCR să fie modificate.
În prezent, proiectul Guvernului prevede că singurele pensii care nu vor fi afectate de reformă sunt cele ale judecătorilor Curții Constituționale.
În ședință, Executivul va analiza amendamentele, însă până acum, amendamentele depuse de parlamentari au fost respinse.
Apoi, premierul va ajunge la Parlament, unde va avea loc ședința comună a Camerei Deputaților și a Senatului, iar Ilie Bolojan va prezenta proiectul de lege. Ședința ar putea avea loc în jurul orei 16:00, după ședința solemnă dedicată Zilei Naționale a României.
Proiectul Guvernului poate fi atacat la CCR
De la momentul în care Bolojan își angajează răspunderea, proiectul poate fi atacat în termen de trei zile la CCR de grupurile parlamentare, de Înalta Curte de Casație și Justiție, de președintele Nicușor Dan sau de către Avocatul Poporului.
Prima încercare a premierului Bolojan privind pensiile magistraților a picat la CCR, în urma unei sesizări depus de Înalta Curte, pentru că Executivul nu a așteptat 30 de zile pentru avizul Consiliului Superior al Magistraturii. Atunci, judecătorii Curții Constituționale nu au analizat textul propriu-zis al legii, ci doar procedura prin care a fost adoptată.
Acum, Guvernul a primit aviz negativ de la CSM.
Ce prevede proiectul Guvernului privind pensiile magistraților
Proiectul de lege prevede ca pensia să fie egală cu 70% din ultimul salariu net, la fel ca în forma anterioară propusă de Guvernul Bolojan, respinsă de Curtea Constituțională.
Perioada de tranziție însă a crescut de la 10 la 15 ani. Concret, asta înseamnă că peste 15 ani, magistrații vor ieși la pensie la 65 de ani.
În fiecare an, vârsta de pensionare va crește cu un an, până când, în 2042, procurorii și judecătorii vor ieși la pensie la 65 de ani.
Conform proiectului de lege, cuantumul pensiei de serviciu va fi de 55% din baza de calcul, reprezentată de media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă avută în activitate.
Magistrații se vor putea pensiona în continuare anticipat, cu condiția să aibă o vechime de 35 de ani, dar dacă nu au împlinită vârsta de 65 de ani se va aplica o penalizare anuală „de 2% până la împlinirea vârstei standard de pensionare din sistemul public”.
În prezent, pensia de serviciu a magistraților reprezintă 80% din ultimul salariu brut.
INTERVIURILE HotNews.ro