REPORTAJ. Cum arată cazanul mare cât un bloc, care a lăsat mii de blocuri din București fără căldură. Și cine sunt „Doreii”

O fisură apărută într-un cazan de abur, „care are dimensiunea unui bloc de locuințe de 8-10 etaje”, explică inginerul care-l întreține, a redus capacitatea CET București Sud. Avaria a lăsat zile întregi mii de blocuri fără căldură și apă caldă. Vineri, HotNews a fost în centrală pentru a vedea cum arată o astfel de avarie și ce spun specialiștii care repară sistemul vechi și fragil. 

• Bucureștenii din blocurile rămase fără căldură s-au gândit, furioși, că „lucrează ca Doreii și nu fac nimic”. Ca ziariști, e de datoria noastră să discutăm și cu cei supuși criticii publice. 
• Marius Bucur, inginer-șef la CET Sud explică de ce avariile la astfel de instalații nu se administrează în ore, ci în zile. Inginerul crede că „Simpla reorganizare administrativă nu rezolvă nimic. Problemele tehnice se rezolvă cu investiții.”

Când zici cazan, te gândești la ceva mic, cât un butoi, cel mult. Aici e altceva. Ridici ochii și nu se termină. „Ca înălțime, fiecare cazan e comparabil cu un bloc de 8-10 etaje”, explică Marius Bucur, inginer-șef al centralei CET București Sud. „Dimensiunea asta le dă și o inerție termică foarte mare.”

VIDEO – Cum arată în interior CET Sud:

Turnurile de abur de pe drumul spre Mare

Centrala CET Sud se află în sudul orașului, dincolo de Dâmbovița față de Parcul Natural Văcărești. Aproape vizavi de târgul Vitan, cu un reper cunoscut bucureștenilor. Turnurile sale de fum se văd de departe pe drumul care duce pe autostrada spre Marea Neagră.  

La intrarea în CET Sud, accesul se face cu cască de protecție. Turul are loc pe o pasarelă metalică, la înălțime, printre cazane desfășurate pe mai multe niveluri, conducte groase și ventilatoare aflate în funcțiune. 

Duduitul lucrurilor care merg

Ca senzație, te simți la etajul unei vechi hale, cum este cea veche de la piața Obor, însă nu vezi tarabele, ci instalațiile.

Zgomotul lor este constant și suficient de puternic încât conversațiile să se poarte cu dificultate. Dimensiunea echipamentelor și ritmul continuu al instalațiilor dau imediat senzația unui sistem care funcționează fără pauză. Până ceva plesnește. 

Inginerul Coman: inerția este parte a modului în care funcționează o astfel de centrală

Cazanele de abur din CET București Sud sunt instalații industriale de mari dimensiuni, identice ca tip și funcție. Această inerție este esențială pentru modul de funcționare al centralei, explică Dumitru Coman, al doilea inginer cu care discutăm. 

Cazanele se încălzesc și se răcesc lent, iar oprirea sau repornirea lor nu se poate face rapid. Din acest motiv, orice intervenție, chiar și una punctuală, presupune oprirea completă a instalației și un timp de așteptare inevitabil, adaugă specialistul.

O fisură mică, un efect mare

Defecțiunea care a dus la reducerea capacității de producție a fost o fisură apărută la una dintre țevile din interiorul unui cazan de abur. În timp ce explică intervenția, inginerii arată pe telefon imagini din interiorul instalației, unde se văd fasciculele de țevi și porțiunea înlocuită.

„Uite, s-a spart o țeavă din asta și trebuie să oprești ditamai cazanul”, spune el. „Ca să poți interveni, trebuie să-l izolezi, să-l răcești complet și abia după aceea intri. Schimbi țeava și apoi îi dai drumul din nou.”

Cazanul funcționează la temperaturi și presiuni ridicate și este un ansamblu complet închis. Din acest motiv, oprirea nu este urmată imediat de reparație. 

Răcirea instalației durează zeci de ore, până când pot fi asigurate condiții de securitate pentru echipele care lucrează în interior. „Nu poți să intri acolo cât timp instalația e caldă. Trebuie să fie sigur pentru oameni”, explică, pe rând, Coman și Bucur.

Efectul în lanț: cazanul se oprește, turbina se oprește

Oprirea cazanului a antrenat automat și oprirea turbinei aferente, pentru că lanțul de producție este unul continuu. „În momentul în care s-a oprit cazanul de abur numărul 4, s-a oprit automat și turbina aferentă, pentru că nu mai aveam abur”, explică Marius Bucur. „Dacă nu mai ai abur, nu mai poți produce nici energie electrică, nici energie termică pe acel circuit.”

CET Sud nu s-a oprit complet. Alte cazane și turbine au rămas în funcțiune, însă pierderea unui cazan a redus semnificativ capacitatea totală. „Un singur cazan oprit nu înseamnă oprirea centralei, dar te limitează foarte mult”, spune inginerul.

Intervenția propriu-zisă a fost posibilă abia după răcirea completă a instalației. „Ne-am preconizat un termen de intervenție de trei zile. Am reușit să-l facem în două”, precizează inginerul-șef Bucur. Au lucrat continuu.

Există un plan B?

La CET București Sud nu există o rezervă în sensul clasic – un cazan identic, gata să fie pornit imediat dacă unul se defectează. Soluția de avarie constă în funcționarea cu celelalte agregate disponibile, în limitele tehnice ale instalației și ale rețelei.

Unele cazane au fost scoase definitiv din exploatare și nu mai pot fi folosite nici măcar temporar. „Cazanele 5 și 6 sunt retrase din exploatare. Odată retrase, ele nu mai sunt declarate capacități, nu mai apar nici la dispeceratul energetic național. Practic, ele nu mai există ca opțiune de rezervă”, explică Dumitru Coman, inginer în cadrul centralei.

Inginerul șef Bucur susține că echipamente sunt vechi și durată de viață depășită

Absența rezervelor este legată direct de vechimea echipamentelor. „Orice echipament energetic are o durată de viață calculată la 20–25 de ani, maximum 30”, spune Marius Bucur. „După aceea, ori faci o reparație capitală, ori îl scoți din exploatare.”

O reparație capitală presupune investiții de aproximativ 40–50% din costul unui echipament nou și poate prelungi funcționarea cu încă un ciclu de viață. „Cazanele care sunt scoase din exploatare nu mai funcționează deloc. Nu mai sunt autorizate să funcționeze”, explică inginerul.

Cum funcționează CET Sud

CET București Sud funcționează în regim de cogenerare, adică produce simultan energie electrică și energie termică. „Cu același abur faci două produse”, explică cei care ne conduc prin măruntaiele cetății de abur. 

Aburul antrenează o turbină care produce energie electrică, iar apoi este folosit pentru a încălzi apa din sistemul de termoficare.

Pornirile și opririle sunt procese lente. „Pornirea unui cazan durează cam șase ore. Pornirea unei turbine din stare rece, tot cam șase ore. O pornire completă ajunge la 12-14 ore”, spune inginerul.

Cum este detectată o avarie

Defecțiunile sunt monitorizate permanent, atât automat, cât și de personalul de exploatare. În camera de comandă sunt urmăriți parametri precum presiunea, temperatura și debitul. „Când apare o problemă, vezi fluctuații de parametri. Apar alarme vizuale și acustice.”

În paralel, personalul face ronduri periodice în instalație. „Fiecare are o zonă arondată. Dacă vede ceva în neregulă, semnalează. Apoi se decide dacă se poate continua sau dacă se oprește. În cazul acesta, decizia a fost de oprire.”

De ce ajunge agent termic, dar caloriferele rămân reci

După remedierea fisurii, ELCEN a anunțat livrarea agentului termic la temperaturi de până la 96-97 de grade Celsius. Cu toate acestea, în multe zone caloriferele au rămas reci.

Inginerii explică faptul că temperatura nu este suficientă. „Cantitatea de căldură înseamnă debit înmulțit cu diferența de temperatură dintre tur și retur.” „Dacă îi dai unui calorifer 100 de grade, dar nu are circulație, nu se încălzește.”

În zonele apropiate de centrală, agentul termic ajunge cu temperatură mare, motiv pentru care debitul este redus. Mai departe, pe măsură ce temperatura scade, debitul ar trebui să crească. Rețeaua foarte veche nu mai permite însă aceste ajustări fără riscuri.

De ce nu pot crește presiunea

Creșterea presiunii ar forța circulația, dar ar putea produce avarii. „Rețeaua e foarte veche. Dacă ridici presiunea, o spargi”, explică inginerii. Din acest motiv, sistemul funcționează astăzi la presiuni mai mici decât cele pentru care a fost proiectat inițial.

„Problemele sunt cronice”

Inginerii spun că avaria recentă nu este cauza principală a problemelor, ci un episod într-un sistem aflat de ani buni la limită. „Problemele sunt cronice. Sistemul este foarte vechi”, spune Marius Bucur. „Simpla reorganizare administrativă nu rezolvă nimic. Problemele tehnice se rezolvă cu investiții.”

Potrivit acestora, există bună-credință în gestionarea situațiilor de criză, dar și limite clare. „Nu e vorba că nu vrea cineva. La un moment dat, nu mai ai ce să-i faci unui sistem vechi fără să-l forțezi.”

Pe o veche hartă din spatele unei săli, el arată ramificațiile, rețelele, dar și CET-urile istorice. Unul nu mai funcționează: CET Titan. Este celălalt din zona de est și sud-est a Capitalei, care deservește blocurile din Sectoarele 2 și 3, două dintre cele mai populate din București.

Despre reparații, investiții și „cercul” avariilor

Întrebați despre ritmul intervențiilor, inginerii spun că înlocuirea unor tronsoane din rețea se face constant, dar efectele nu pot fi resimțite rapid într-un sistem atât de vechi și de extins. „Se schimbă kilometri de rețea, dar sistemul este atât de mare încât, de multe ori, în timp ce înlocuiești o porțiune, apare o avarie în altă parte”, explică Marius Bucur.

Rețeaua de termoficare funcționează ca un sistem continuu, în care solicitările se mută de la un tronson la altul. Repararea unei zone nu înseamnă automat dispariția problemelor din restul rețelei.

Inginerul-șef subliniază că problema principală nu este lipsa intervențiilor punctuale, ci ritmul insuficient al investițiilor raportat la gradul de uzură. „CET București Sud funcționează de aproape 60 de ani, iar mare parte din infrastructură datează din primele etape de exploatare. Când termini de schimbat ultima țeavă, trebuie să o iei de la capăt. Nu e ceva ce se rezolvă o dată și gata”, spune Bucur.

„Nu poți forța un sistem vechi fără să-l rupi în altă parte”

În acest context, fiecare avarie nouă nu este un incident izolat, ci o consecință firească a îmbătrânirii sistemului. „Fierul e fier. La un moment dat se uzează și trebuie schimbat. Poți să faci manevre, poți să compensezi, dar nu poți forța un sistem vechi fără să-l rupi în altă parte”, explică el.

Inginerii spun că, din punctul lor de vedere, există bună-credință și eforturi constante, însă limitele sunt unele tehnice. „Problemele astea nu se rezolvă prin reorganizare administrativă. Se rezolvă cu investiții”, spune Marius Bucur, subliniind că, în lipsa acestora, sistemul rămâne vulnerabil, indiferent câți kilometri de rețea sunt înlocuiți anual.