REPORTAJ Biserică cu portrete de legionari lângă icoane: Corneliu Zelea-Codreanu, Moța, Marin. Cum arată un parastas la care a participat și „Frăția Ortodoxă”: „Simt ca și când a venit timpul lor”

Pe 18 februarie, site-ul de investigații Snoop a fost în județul Bacău, la Tg. Ocna, unde a fost comemorat legionarul Valeriu Gafencu, decedat în penitenciarul din localitate. E numit „sfântul închisorilor” într-o încercare prin care noile grupări fundamentaliste caută expresie în lumea contemporană, potrivit unora dintre istorici. La parastas a fost adus și un portret al lui Corneliu Zelea Codreanu. Într-o localitate de lângă, la Comănești, biserica Sfântul Ștefan are pe pereți portrete cu chipuri de legionari.

• Trinitas, agenția oficială a BOR, a oferit și ea un reportaj de la eveniment, dar nu a pomenit de Gafencu și nu a publicat imagini de la parastas.
• „N-ar fi toată discuția dacă din selecția lor (a bisericii, n.r.) ar fi o plajă mult mai largă de orientări politice ale celor care au suferit în închisorile comuniste. Când te uiți la grupurile astea, ei promovează în cea mai mare parte oameni care au un trecut legionar sau care au o agendă și un discurs naționalist, inclusiv antisemit. Simt ca și când a venit timpul lor”, afirmă istoricul Adrian Cioflâncă.  
• În mulțimea adunată în curtea bisericii din Tg. Ocna. s-au fluturat drapele naționale și steagurile Frăției Ortodoxe, mișcare neolegionară care-l sprijină pe Călin Georgescu de mai mulți ani. 

Două momente la doar 23 de kilometri distanță. 

La Comănești, județul Bacău, pe strada Gârlei, biserica de lemn „Sfântul Arhidiacon Ștefan” are pe pereți icoane și tablouri alb negru, fiecare dintre ele cu câte un citat. Sunt peste 20 de portrete, majoritatea ale unor legionari ori poeți de extremă dreaptă. 

Radu Gyr, Mircea Vulcănescu, Ernest Bernea sau Nichifor Crainic stau alături Corneliu Zelea-Codreanu, Ion Moța sau Vasile Marin, toți foști lideri ori membri marcanți ai mișcării legionare din anii ‘30.

Fotografiile sunt însoțite de câte un citat atribuit celui în cauză.

Aceasta este prima secvență. A doua o poți întâlni la Târgu Ocna, în Biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena”. Lăcașul de cult e amplasat peste calea ferată de spitalul penitenciar din localitate.

Aici, în perioada comunistă, au murit deținuți, pe care biserica ortodoxă din România i-a canonizat.

Printre ei este și legionarul Valeriu Gafencu, decedat pe 18 februarie 1952, la 31 de ani. Gafencu ar fi înhumat într-o groapă comună, deasupra căreia este ridicată azi o troiță. 

Cetățean de onoare

Lângă e o biserică sfințită chiar anul trecut, în 2024. Gafencu a fost numit, în 2009, cetățean de onoare de către municipalitatea Târgu Ocna, fără o dezbatere publică. Institutul Wiesel a protestat față de această numire, întrucât Gafencu fost un mi­litant legionar și un un simbol al neolegionarilor, legea interzicând un astfel de cult.

„Am senzația că Biserica nu a făcut o consultare între specialiști și a instituțiilor pentru a se lămuri în legătură cu biografiile celor care au devenit sfinți”, explică istoricul Cioflâncă. „Pentru memoria comunismului există alte instituții autorizate să își spună cuvântul asupra biografiilor unor oameni. E vorba de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), de instituțiile de cercetare ale Academiei, de universități. Adică m-aș duce spre instituțiile care pot să controleze informația pe baza unui protocol științific”, adaugă istoricul.  

„Și cu toate astea, Biserica a decis altfel, a decis că are propriile valori și că discuția asta nu trebuie să țină cont de discuția publică privind valorile democratice.”

Cine este Valeriu Gafencu și ce au văzut jurnaliștii Snoop la parastasul lui Gafencu, citește și vezi videoreportajul mai departe pe Snoop.