Republica Moldova obține statutul de țară candidată UE, dar cu ce merite?

La 23 iunie 1990, Republica Moldova semnează declarația de suveranitate, exact 32 de ani mai târziu primește statut de țară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Simbolistica acestei date ar trebui să ne dea de gândit, dar totuși ce înseamnă acest pas important în parcursul european al Moldovei? Pe scurt Republica Moldova este luată sub aripa protectoare a Uniunii Europene și este un semnal clar că există o perspectivă europeană concretă pentru acest stat ex-sovietic. Mai mult decât atât se intensifică prezența europeană la Chișinău, cel mai important prin fonduri de pre-aderare, asistență economică și tehnică pentru reforme crește considerabil, interconectarea energetică și a pieței de desfacere se armonizează la standardele Uniunii Europene și desigur pe partea de securitate Republica Moldova are o mai mare încredere în ziua de mâine.

După decizia votul covârșitor din Parlamentul European și decizia șefilor de stat din Consiliul European, împreună cu Ucraina, Republica Moldova are o speranță de a deveni dintr-un stat eșuat – unul performant cu instituții stabile, valori europene și stat de drept și de a se alătură într-o bună zi Uniunii Europene ca stat membru.

Să o spunem pe nume, Uniunea Europeană și-a reactivat politica sa de extindere exclusiv datorită războiului din Ucraina. Acum rămâne la priceperea Ucrainei și Moldovei să se folosească de acest moment pentru că în orice criză există și câștigători. Desigur că o mare parte din această oportunitate o reprezintă rezultatele militare ale Ucrainei și nu cred că cineva contestă acest adevăr.

Din Trio-ul Asociat (Ucraina, Moldova și Georgia), doar Georgia nu primește o perspectivă clară a integrării. De ce? Pentru că Georgia este încă prinsă într-un cerc vicios de polarizare și chiar putem observa mai multe elemente ale statului capturat. La aceasta se mai adaugă prezența pe teritoriul Georgiei a republicilor separatiste Abhazia și Oseția de Sud.

Ce ne facem cu statele din Balcanii de Vest? Argumentul principal al euroscepticilor este că state precum Albania (statut de țară candidat obținut în 2010), Serbia (2012), Muntenegru (2010), Macedonia de Nord (2005) sau chiar Turcia în 1999.

Cu privire la această chestiune, da este adevărat că statutul de țară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană este un prim pas oficial pe drumul către aderarea la UE – dar acel drum poate fi lung și anevoios și nu există nicio garanție că un candidat va fi în cele din urmă acceptat în clubul european. Și cu toate acestea ar trebui să rămânem optimiști pentru că acest pas nu poate fi doar unul simbolic. Desigur ne putem aștepta la un proces de integrare europeană de 5, 10 sau chiar 15 ani, timp necesar pentru a adopta aquis-ul comunitar, dar oare există scurtături datorită conjuncturilor geopolitice?

României, de exemplu i-au trebuit 12 ani din anul 1995, atunci când a primit statutul de țară candidată până în 2007 atunci când a deveni stat membru UE cu puteri depline. De ce ar exista o excepție de această dată? Totuși rămâne de văzut cât timp va dura “integrarea” atât pentru Republica Moldova, cât și pentru Ucraina pentru că avem de-a face cu o situație excepțională în care fiecare an este prețios pentru cele două țări aspirante la valorile europene.

Care sunt punctele forte și punctele slabe ale Republicii Moldova? Merită să devină un stat membru al Uniunii Europene?

Să începem cu argumentele tari:

1. Republica Moldova va aduce un exemplu în plus proiectului european de stat reformat european în cel mai estic punct al Uniunii Europene. Practic va seta un precedent, că Uniunea este cu adevărat rezilientă și poate face față unei noi extinderi în Est.
2. Această țară a dat dovadă de solidaritate și a găzduit și găzduiește constat 100 de mii de refugiați ucraineni adăpostiți din cauza agresiunii ruse, ceea ce reprezintă un efort considerabil având în vedere populația stabilă care nu depășește cu mult 2 milioane de cetățeni.
3. Un milion de cetățeni europeni locuiesc în acest stat ori în străinătate datorită faptului că au dublă cetățenie, inclusiv cea română.
4. Republica Moldova este cel mai mare beneficiar de fonduri europene din Vecinătatea Estică cu peste 4 miliarde de euro obținute (granturi + împrumuturi) de la independență încoace – deci o investiție atât de mare a UE într-un stat nu poate să nu fie urmată de planuri serioase precum aderarea într-o bună zi la familia europeană.
5. Republica Moldova exportă mai mult de 70% dintre produsele sale pe piața unică a Uniunii Europene.
6. Principalul partener de export și import al Republicii Moldova este în mod incontestabil un stat membru al Uniunii Europene – România, care este și cel mai mare avocat al parcursului european al statului vecin.
7. Moldova a beneficiat de un Acord de Asociere, inclusiv DCFTA, cu Uniunea Europeană încă din 2014. Acest sistem comercial preferențial a permis Moldovei să profite de eliminarea tarifelor la exportul către UE. Moldova se bucură, de asemenea, de acces sporit la piața serviciilor din UE și de condiții mai bune de investiții.
8. Republica Moldova a început încă dinainte de 2014 și s-a angajat să-și armonizeze legislația cu acquis-ul Uniunii Europene într-o gamă largă de domenii.
9. Investitorii europeni care au învestit și vor învesti în continuare își vor avea asigurate afacerile prin statutul de țară candidată a Moldovei care presupune și o mai mare protecție a sistemului bancar și crearea unui mediu de afaceri propice.
10. Majoritatea populației este pro-europeană și asta ne-o zic alegerile, unde la cele legislative 63 de mandate din 101 în Parlament sunt luate de partidul pro-european PAS, iar la alegerile prezidențiale, candidatul pro-european Maia Sandu câștigă bătălia împotriva unui candidat pro-rus (Igor Dodon) și este votată cu 58% dintre voturi.
11. Republica Moldova este un stat mai ușor de integrat în Uniunea Europeană datorită faptului că este un stat cu o suprafață mică și o populație și mai mică, comparativ cu Lituania, de exemplu care are relativ aceeași populație, dar o suprafață de două ori mai mare decât Moldova.
12. Avem cetățeni moldoveni integrați în țările europene care ocupă funcții cheie, în eventualitatea în care acest stat ar accede la Uniunea Europeană ar fi soluționat exodul populației.
13. Poziția geografică avantajoasă a Republicii Moldova ca stat membru UE și non-NATO îi permite acestui stat să fie un mediator între Vest și Est.
14. Agricultura moldovenească își poate aduce contribuția la viitoarea criză alimentară din Europa provocată de război și blocarea exportului ucrainesc.

Puncte slabe:Citeste intregul articol si comteaza pe contributors.ro