Resursa umană – vulnerabilitate majoră a energeticii românești
Există un consens: industria energetică românească se degradează de la o zi la alta. Începe de la lipsa de viziune, trece prin managementul defectuos și ajunge la lipsa de muncitori energeticieni. Toate palierele duc lipsă de profesioniști care pot furniza expertiză.
Dicționarele explică vulnerabilitatea ca o parte slabă, neconvingătoare, sensibilă, lezabilă, cu defecte, atacabilă, ușor de rănit. Un punct slab! Profesioniștii rămași în sistem, foarte puțini, spun că înainte de 1989 exista o foarte bună școală de energetică. Pot confirma: când am terminat liceul cei mai buni absolvenți se îndreptau către facutățile de aeronautică, nave, cibernetică, energetică și fizică nucleară. Unde sunt acei absolvenți ai energeticii? O parte au ieșit la pensie, o parte s-au specializat în alte domenii deoarece industia românească nemaiperformând nu a mai avut nevoie de energie și doar o mică parte a mai rămas parte din sistem.
Politica strică tot!
Clasa politică a luat dezicizii greșite. În 1989 România avea nevoia de consum energetic de peste 25.000 MW/oră. Dupa 30 de ani, în timpul iernii 2019 – 2020 maximul de consum nu a depășit 11.000 MW/oră și în timp de pandemie, cu economia oprită rar a depășit 6000 MW/oră.
Prima tendință s-a văzut în jurul anului 2000 când partidele au renunțat la „tehnocrați”, adică la specialiștii din anumite domenii, oameni onești cu opinii politice. După 2004 politicienii i-au îndepărtat pe cei din aparatul tehnic, deoarece aceștia nu strâng voturi și opiniile lor de specialiști nu au coincis cu „politicile de partid”. Profesioniștii întotdeauna au o probitate profesională și o moralitate ce îi impiedică să acționeze în sensul deciziilor greșite și în avantajul grupurilor de interese partinice și transpartinice.
Să nu uităm că managementul de partid este opus managementului de companie, în sensul că persoana aleasă ca președinte al partidului ajuns la guvernare trebuie să-și satisfacă clientela care l-a ales, acesta fiind obligat să acționeze în contradicție cu interesele companiilor pe care administrația națională sau locală trebuie să le gestioneze. Partidele, având și o lipsă acută de specialiști, își recompenseaza „carașolii”, oferindu-le sinecuri, aceștia neavând nici cea mai mică calificare pentru pozițiile ocupate pentru domeniile respective.
Partidele au nevoie de bani, aceștia fiind furnizați de grupurile de interese. Grupurile de interese economice, având o putere din ce în ce mai mare în domeniul energiei în ultimii 10 ani, acționează din timp, corupând persoane de decizie din partide pentru ca la momentul oportun să-și impună persoane care să le servească interesele. Astfel s-a ajuns la malversațiuni savante: Au fost create entități sau chiar societăți comerciale având drept scop scurgerea de fonduri, impunerea de politici contrare intereselor naționale și mărirea aparatelor administrației de stat pentru interesele sinecuriștilor și a grupurilor de interese.
Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie SA (SAPE SA,cu site inactiv de câteva luni) este un bun exemplu de studiat, mai ales că a fost desemnată să vândă măștile SP2 produse în România. A fost creată în 2014, în guvernarea lui Victor Ponta, pentru un anume grup de interese, ce azi este atribuit ALDE. Misiunea acestei societati, conform siteului Ministerului Economiei, Energiei, Mediului de Afaceri și Turismului este de a administra participații sociale la cateva societăți la care statul este acționar semnificativ, având ca obiect de activitate „Activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management”, adică se suprapune cu activitatea unei direcții din același minister. Iată ce administrează:
- E – Distribuție Dobrogea SA = 24.90%;
- E – Distribuție Banat SA = 24.87%;
- ENEL Energie SA = 37,00%;
- E – Distribuție Muntenia SA = 10,00%;
- ENEL Energie Muntenia SA = 10,00%;
- Electrica Soluziona SA = 49,00%;
- Bursa Română de Mărfuri = 0,58%;
- Hidro Tarnița S.A. = 99,36%. (societate inoperabilă)
Datele preluate din site-ul Ministerului de Finanțe arată că SAPE SA, în anul 2018, la venituri de 38 milioane de lei și 27 de angajați au generat chetuieli de aproape 35 milioane de lei.
Tabel 1: Indicatorii financiari SAPE SA (prelucare Cosmin Păcuraru)
Lege după chipul și asemănarea lor
Legea 109 / 2011 a Guvernanței Corporative este inadecvată deoarece permite mediului politic de a o perverti, uneori și cu ajutorul „marilor companii internaționale de resurse umane / head hunting” care pentru sume nejustificat de mari legitimizează persoanele impuse de clasa politică și grupurile de interese pentru anumite funcții. Acest fapt îl confirm din experieță, în anul 2016 participând la o astfel de „selecție” oganizată de o firmă „cu experiență” în domeniu. Din candidaturile câtorva personalități cu notorietate în domeniu, a fost „selectat” acel „ales” care mai deținea încă 15 poziții în diverse consilii de administrație sau supraveghere, majoritatea în domeniul energetic.
De ce sunt la așa mare căutare aceste posturi? Pentru că remunerațiile membrilor Adunărilor Generale ale Acționarilor (AGA), Consiliilor de Administrație (CA) sau Supraveghere (CS) și uneori a Directoratelor sunt nejustificat de mari pentru responsabilitățile și munca depusă și în comparație cu salariile din domeniul energetic sau cu cele ale salariaților din compania respectivă, aceste remunerații mari făcând posibile sincurile amintite mai sus. Multă lume crede că există responsabilități pentru acești membrii AGA sau CS. Ei de fapt sunt „niște poștași” care „votează” în organismele respective ce se decide în minister. În principiu AGA și CS fac strategiile și CA sau Directoratele pun în aplicare aceste strategii și nu pot aproba cheltuieli mai mari de până la 5 milioane de euro, în funcție de mărimea societății. Despe calitatea profesională a acestora poate decide oricine este curios a studia cv-urile respectivilor. Intrând pe siteurile unor companii importante din infrastructura critică de producție, transport sau distribuție și studiind cv-urile decidenților ne putem da seama cine se încadrează, sau nu se încadrează, la impostură sau la aparteneța la grupurile de interese. (Transelectrica SA, Electrica SA, Hidroelectrica SA, Nuclearelectrica, CEOltenia, Transgaz SA , Romgaz SA)
INTERVIURILE HotNews.ro