Resursa umană – vulnerabilitate majoră a energeticii românești

Există un consens: industria energetică românească se degradează de la o zi la alta. Începe de la lipsa de viziune, trece prin managementul defectuos și ajunge la lipsa de muncitori energeticieni. Toate palierele duc lipsă de profesioniști care pot furniza expertiză.

Dicționarele explică vulnerabilitatea ca o parte slabă, neconvingătoare, sensibilă, lezabilă, cu defecte, atacabilă, ușor de rănit. Un punct slab! Profesioniștii rămași în sistem, foarte puțini, spun că înainte de 1989 exista o foarte bună școală de energetică. Pot confirma: când am terminat liceul cei mai buni absolvenți se îndreptau către facutățile de aeronautică, nave, cibernetică, energetică și fizică nucleară. Unde sunt acei absolvenți ai energeticii? O parte au ieșit la pensie, o parte s-au specializat în alte domenii deoarece industia românească nemaiperformând nu a mai avut nevoie de energie și doar o mică parte a mai rămas parte din sistem.

Politica strică tot!

Clasa politică a luat dezicizii greșite. În 1989 România avea nevoia de consum energetic de peste 25.000 MW/oră. Dupa 30 de ani, în timpul iernii 2019 – 2020 maximul de consum nu a depășit 11.000 MW/oră și în timp de pandemie, cu economia oprită rar a depășit 6000 MW/oră.

Prima tendință s-a văzut în jurul anului 2000 când partidele au renunțat la „tehnocrați”, adică la specialiștii din anumite domenii, oameni onești cu opinii politice. După 2004 politicienii i-au îndepărtat pe cei din aparatul tehnic, deoarece aceștia nu strâng voturi și opiniile lor de specialiști nu au coincis cu „politicile de partid”. Profesioniștii întotdeauna au o probitate profesională și o moralitate ce îi impiedică să acționeze în sensul deciziilor greșite și în avantajul grupurilor de interese partinice și transpartinice.

Să nu uităm că managementul de partid este opus managementului de companie, în sensul că persoana aleasă ca președinte al partidului ajuns la guvernare trebuie să-și satisfacă clientela care l-a ales, acesta fiind obligat să acționeze în contradicție cu interesele companiilor pe care administrația națională sau locală trebuie să le gestioneze. Partidele, având și o lipsă acută de specialiști, își recompenseaza „carașolii”, oferindu-le sinecuri, aceștia neavând nici cea mai mică calificare pentru pozițiile ocupate pentru domeniile respective.

Partidele au nevoie de bani, aceștia fiind furnizați de grupurile de interese. Grupurile de interese economice, având o putere din ce în ce mai mare în domeniul energiei în ultimii 10 ani, acționează din timp, corupând persoane de decizie din partide pentru ca la momentul oportun să-și impună persoane care să le servească interesele. Astfel s-a ajuns la malversațiuni savante: Au fost create entități sau chiar societăți comerciale având drept scop scurgerea de fonduri, impunerea de politici contrare intereselor naționale și mărirea aparatelor administrației de stat pentru interesele sinecuriștilor și a grupurilor de interese.

Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie SA (SAPE SA,cu site inactiv de câteva luni) este un bun exemplu de studiat, mai ales că a fost desemnată să vândă măștile SP2 produse în România. A fost creată în 2014, în guvernarea lui Victor Ponta, pentru un anume grup de interese, ce azi este atribuit ALDE. Misiunea acestei societati, conform siteului Ministerului Economiei, Energiei, Mediului de Afaceri și Turismului este de a administra participații sociale la cateva societăți la care statul este acționar semnificativ, având ca obiect de activitate „Activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management”, adică se suprapune cu activitatea unei direcții din același minister. Iată ce administrează:

E – Distribuție Dobrogea SA = 24.90%;
E – Distribuție Banat SA = 24.87%;
ENEL Energie SA = 37,00%;
E – Distribuție Muntenia SA = 10,00%;
ENEL Energie Muntenia SA = 10,00%;
Electrica Soluziona SA = 49,00%;
Bursa Română de Mărfuri = 0,58%;
Hidro Tarnița S.A. = 99,36%. (societate inoperabilă)

Datele preluate din site-ul Ministerului de Finanțe arată că SAPE SA, în anul 2018, la venituri de 38 milioane de lei și 27 de angajați au generat chetuieli de aproape 35 milioane de lei.

Tabel 1: Indicatorii financiari SAPE SA (prelucare Cosmin Păcuraru)

Lege după chipul și asemănarea lor

Legea 109 / 2011 a Guvernanței Corporative este inadecvată deoarece permite mediului politic de a o perverti, uneori și cu ajutorul „marilor companii internaționale de resurse umane / head hunting” care pentru sume nejustificat de mari legitimizează persoanele impuse de clasa politică și grupurile de interese pentru anumite funcții. Acest fapt îl confirm din experieță, în anul 2016 participând la o astfel de „selecție” oganizată de o firmă „cu experiență” în domeniu. Din candidaturile câtorva personalități cu notorietate în domeniu, a fost „selectat” acel „ales” care mai deținea încă 15 poziții în diverse consilii de administrație sau supraveghere, majoritatea în domeniul energetic.

De ce sunt la așa mare căutare aceste posturi? Pentru că remunerațiile membrilor Adunărilor Generale ale Acționarilor (AGA), Consiliilor de Administrație (CA) sau Supraveghere (CS) și uneori a Directoratelor sunt nejustificat de mari pentru responsabilitățile și munca depusă și în comparație cu salariile din domeniul energetic sau cu cele ale salariaților din compania respectivă, aceste remunerații mari făcând posibile sincurile amintite mai sus. Multă lume crede că există responsabilități pentru acești membrii AGA sau CS. Ei de fapt sunt „niște poștași” care „votează” în organismele respective ce se decide în minister. În principiu AGA și CS fac strategiile și CA sau Directoratele pun în aplicare aceste strategii și nu pot aproba cheltuieli mai mari de până la 5 milioane de euro, în funcție de mărimea societății. Despe calitatea profesională a acestora poate decide oricine este curios a studia cv-urile respectivilor. Intrând pe siteurile unor companii importante din infrastructura critică de producție, transport sau distribuție și studiind cv-urile decidenților ne putem da seama cine se încadrează, sau nu se încadrează, la impostură sau la aparteneța la grupurile de interese. (Transelectrica SA, Electrica SA, Hidroelectrica SA, Nuclearelectrica, CEOltenia, Transgaz SA , Romgaz SA)

Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro

Resursa umană – vulnerabilitate majoră a energeticii românești

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”