Sari direct la conținut

Reuters: Victoria extremei dreapta în alegerile regionale zdruncină coaliţia fragilă din Germania

HotNews.ro
Reuters: Victoria extremei dreapta în alegerile regionale zdruncină coaliţia fragilă din Germania
Olaf Scholz. Foto: KAY NIETFELD / AFP / Profimedia

Alegerile din landurile germane, care au dat o grea lovitură partidelor din guvernul cancelarului Olaf Scholz şi victorii istorice pentru două partide anti-sistem, sunt de natură să agraveze instabilitatea într-o coaliţie de guvernare deja fracţionată, notează Reuters.

Cu doar un an înainte de alegerile naţionale din cea mai mare economie a Europei, rezultatele de duminică par să sporească presiunea asupra lui Scholz pentru a fi mai dur în ceea ce priveşte imigraţia şi să intensifice dezbaterea privind sprijinul pentru Ucraina, aspecte care au dominat campania.

Autoritatea şubredă a guvernului german ar putea complica, de asemenea, politica europeană, în condiţiile în care cealaltă mare putere a blocului, Franţa, se luptă încă să formeze un guvern după alegerile anticipate.

Toate cele trei partide din guvernul federal par să fi pierdut voturi în alegerile din Turingia şi Saxonia, conform primelor proiecţii, care au subliniat declinul social-democraţilor lui Scholz (SPD) în calitate de partid cu mare putere. Proiecţiile institutului de sondare Forschungsgruppe Wahlen, publicate la ora 21.00 (19.00 GMT), îl plasau pe acesta la doar 6-7,6% din voturi.

Partenerii de coaliţie minori, Verzii şi Democraţii Liberi pro-business, riscau să fie eliminaţi din parlamentul landului Turingia pentru că nu au atins pragul de 5%.

Analiştii au declarat că impactul cel mai probabil al rezultatelor va fi creşterea certurilor în cadrul coaliţiei ideologic eterogene a lui Scholz.

„Pentru noi va fi vorba de a ne afirma mai puternic”, a declarat Kevin Kuehnert, secretarul general al partidului SPD, duminică târziu. „Să nu ne lăsăm conduşi de partide care tocmai au fost date afară dintr-un parlament de stat”.

Rezultatele reflectă fragmentarea crescândă a peisajului politic şi ascensiunea partidelor anti-sistem în întreaga Europă, pe măsură ce guvernele s-au străduit să facă faţă crizelor, inclusiv războiului din Ucraina şi inflaţiei.

Partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) a fost marele câştigător al serii, obţinând 33,2% în Turingia, în primele sale alegeri regionale, şi obţinând aproape la fel de multe voturi ca şi conservatorii în Saxonia.

Între timp, Alianţa populistă de stânga Sahra Wagenknecht (BSW) a obţinut mai multe voturi decât toate cele trei partide din coaliţia lui Scholz, adunând 11,5-15,6% din voturi la doar opt luni de la înfiinţare.

Puterea acestor partide anti-NATO, anti-imigraţie şi favorabile Rusiei va face din ce în ce mai dificilă formarea unor coaliţii coerente din punct de vedere ideologic, atât la nivel de stat, cât şi la nivel federal.

SPRIJIN MAI MIC PENTRU UCRAINA?

Partenerii coaliţiei, aflaţi la guvernare din 2021, au fost în dezacord chiar înainte de alegeri, deoarece tensiunile au izbucnit la sfârşitul anului trecut cu privire la bugetul pentru acest an şi anul viitor.

Uniunea lor a fost iniţial prezentată ca o coaliţie de progres, dar co-liderul Verzilor, Omid Nouripour, a numit-o luna trecută un „guvern de tranziţie”, deplângând „multe, multe dispute superflue”, precum şi diferenţele ideologice fundamentale, în special cu FDP.

Liderul adjunct al FDP, Wolfgang Kubicki, a declarat că rezultatele alegerilor au arătat că „şi-a pierdut legitimitatea” coaliţia şi a făcut rău partidului său, ceea ce trebuie să aibă consecinţe.

„Având în vedere că proiectul de buget pentru 2025 prezintă încă un decalaj de aproximativ 12 miliarde de euro (13,25 miliarde de dolari), sunt probabile noi tensiuni în coaliţie”, a declarat Carsten Nickel de la Teneo într-o notă de cercetare.

Cu toate acestea, este puţin probabil să se desfiinţeze complet coaliţia lui Scholz, deoarece acest lucru nu este în interesul celor trei partide, care sunt toate cotate sub rezultatele lor din 2021, a declarat Stefan Marschall, politolog la Universitatea din Duesseldorf.

Atât BSW, cât şi AfD şi-au erodat sprijinul, ceea ce a determinat partidele principale să îşi înăsprească poziţia privind migraţia şi ar putea submina sprijinul pentru Ucraina.

„Problema va deveni mai delicată, iar Germania va deveni probabil mai paralizată, ceea ce înseamnă că alţii, precum Polonia, Franţa şi Italia, vor trebui să stabilească ritmul”, a declarat Alexander Clarkson de la King’s College London.

Crearea BSW şi legitimarea sa prin acest vot s-ar putea dovedi deosebit de dăunătoare pentru SPD, care a pierdut deja mai mult de o treime din simpatizanţi din 2021 până la un sondaj de aproximativ 16%, şi ar putea vedea mai mulţi alegători de stânga îndepărtaţi.

CONSTRUIREA UNEI COALIŢII DIFICILE

Voturile vor alimenta, probabil, şi o dezbatere privind efectul de antrenare al coaliţiilor dificile.

Deoarece AfD nu poate forma o majoritate, aceasta va depinde de conservatori, care se află pe locul al doilea – dar în Turingia, aceştia nu vor putea forma o majoritate fără sprijinul BSW, în ciuda diferenţelor ideologice majore.

Potrivit lui Marschall, acest lucru va avea probabil un impact şi în camera superioară a parlamentului, Bundesrat, unde sunt reprezentate guvernele de stat, afectând elaborarea politicilor naţionale.

Între timp, coaliţiile cu BSW sau AfD la nivel federal sunt de neconceput, având în vedere opiniile lor privind politica externă. Aceasta înseamnă că, cu cât devin mai puternice, cu atât partidele principale vor avea mai multe dificultăţi în a forma majorităţi de guvernare coerente, a declarat Andre Brodocz, politolog la Universitatea Erfurt.

Dar alegătorii ar putea pedepsi partidele principale pentru coaliţiile lor incoerente votând şi mai mult pentru partidele anti-sistem în alegerile ulterioare, spun analiştii.

„Dacă nu există nicio implementare politică, nicio schimbare reală, nicio reformă, alegătorii pot spune că procesul politic a fost deturnat de elite”, a declarat politologul Oliver Lembcke de la Universitatea din Bochum. „Este un cerc vicios”.(news.ro)

INTERVIURILE HotNews.ro