Revocarea din CSM a judecatorilor Alina Ghica si Cristi Danilet, amanata

Consiliul Superior al Magistraturii a amanat miercuri discutarea solicitarilor venite din partea adunarilor generale ale instantelor privind revocarea din functia de membru al CSM a judecatorilor Alina Ghica si Cristi Danilet, anunta Agerpres.

CSM a amanat acest punct de pe ordinea de zi pentru ca documentele sa fie analizate de Comisia nr. 2 – Eficientizarea activitatii Consiliului Superior al Magistraturii si a institutiilor coordonate, parteneriatul cu institutiile interne si societatea civila.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a amanat si alegerea vicepresedintelui CSM, functie pentru care si-a depus candidatura doar judecatorul Adrian Bordea.

Judecatorul Adrian Bordea a propus amanarea discutarii acestui punct al ordinii de zi pentru o sedinta ulterioara.

Procedura pentru alegerea vicepresedintelui CSM a fost reluata dupa ce judecatorii Alina Ghica si Cristi Danilet si-au retras candidaturile, in contextul in care majoritatea instantelor din tara au votat pentru revocarea lor din functia de membru al Consiliului.

In 5 februarie, judecatorul Adrian Bordea, reprezentant in Consiliul al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a anuntat ca si-a depus candidatura pentru functia de vicepresedinte al CSM.

Tot atunci, in urma dezbaterilor din Sectia de judecatori, in unanimitate, membrii acesteia au decis sa sustina candidatura lui Bordea.

„S-a decis ca sustinerea acestei candidaturi sa fie insotita de o delimitare clara a atributiilor administrative in cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. In acelasi timp, s-a decis ca dezbaterea candidaturii in plenul CSM sa aiba loc ulterior dezbaterii cererilor de revocare din calitatea de membri ai Consiliului a Alinei Ghica si a lui Cristi Danilet”, sustineau reprezentantii Sectiei de judecatori.

In urma cu o saptamana, Sectia de judecatori a decis ca procedura de alegere in functii de conducere a Consiliului, presedinte/vicepresedinte, sa se realizeze cu respectarea principiilor de transparenta si legalitate cu concretizarea urmatorilor pasi: dezbaterea/discutarea prealabila in cadrul Sectiei pentru judecatori a candidaturii depuse pentru functia de vicepresedinte; anuntarea candidaturii intr-un termen rezonabil; publicarea proiectului de candidatura pe pagina de internet a CSM, in vederea aducerii la cunostinta publicului, cu cel putin 3 zile inainte de data sedintei plenului in care au loc alegerile pentru functia de vicepresedinte.

Alegerea vicepresedintelui CSM, programata initial pe 4 ianuarie, a fost amanata de mai multe ori.

Judecatorul Adrian Bordea sustine in proiectul sau de candidatura ca rolul Consiliului este si acela de ‘a frana manifestari excesive ale libertatii de expresie, considerate uneori ca atribut al independentei individuale’.

„Consiliul Superior al Magistraturii, in indeplinirea rolului sau constitutional, are obligatia de a asigura independenta justitiei, de a consolida statutul magistratului si de a eficientiza sistemul judiciar. Cu toate acestea, rolul Consiliului este si acela de a frana manifestari excesive ale libertatii de expresie, considerate uneori ca atribut al independentei individuale”, se arata in proiectul lui Bordea, postat pe site-ul CSM.

Judecatorul Adrian Bordea realizeaza in proiect o radiografie a sistemului judiciar, identificand mai multe ‘puncte slabe’, determinate, in opinia sa, cu precadere de ‘reglementari neadecvate, lacunare sau chiar contradictorii’.

„Astfel, volumul de activitate in raport cu resursele umane este foarte mare, avand in vedere obiectivele si calitatea lucrarilor ce trebuie efectuate. Insuficienta resurselor umane, a unor scheme necorelate cu volumul de activitate conduce implacabil la disfunctionalitati care se repercuteaza in eficienta si calitatea actului de justitie. La aceasta se adauga perioadele lungi in care posturile vacante nu sunt ocupate, din pricina unor proceduri greoaie inca neadecvate sau a reticentei ocuparii unora”, se arata in proiect.

Adrian Bordea apreciaza ca spatiul in care functioneaza majoritatea instantelor este inadecvat: birouri supraincarcate, arhive neincapatoare, circuitul fluxului uman greu de rezolvat, sali de sedinta neincapatoare.

„Insa una dintre cele mai grave stari este aceea a instabilitatii si incoerentei legislative, cu conotatii direct negative in stabilirea unei jurisprudente unitare pe termen mediu si lung. Efectele negative se regasesc si in lipsa de eficienta a actului de justitie prin scaderea ritmului de solutionare a cauzelor, in asteptarea unor solutii de principiu care sa conduca la unificarea jurisprudentei”, sustine Bordea.