Revolta magistratilor. De ce s-au mobilizat peste 500 de judecatori si procurori impotriva CSM

Magistratii din Romania s-au remarcat in ultimii ani prin reactii virulente in special cand au trebuit sa-si apare interesele financiare. Mai rar s-au batut pentru independenta lor, doar cativa militeaza impotriva modificarilor la legile penale si foarte putini au curajul sa se exprime public. De cateva zile, cateva propuneri facute de o comisie din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii au generat un protest fara precedent. Un memoriu initiat de cativa magistrati a strans in cateva zile peste 500 de semnaturi. Aparent, aici nu e vorba de bani, ci de apararea unor principii. La o analiza mai atenta, tot la bani ajungem si la cariera lor, dar reactia pare sa fie determinata si de orgoliu profesional. Ce i-a enervat de fapt pe judecatori si procurori?

In disputa sunt, in esenta, trei propuneri care vizeaza:

• 1. Modificarea modului de promovare in interiorul profesiei.
• 2. Schimarea regulii de revenire in magistratura a celor care au demisionat din varii motive
• 3. Primirea avocatilor  cu peste 18 ani vechime in corpul magistratilor pe baza de interviu

1. Neoficial, magistratii de declara cel mai tare deranjati de prima propunere. In prezent, un judecator promoveaza de la Judecatorie la Tribunal daca are minim patru ani vechime iar de la Tribunal la Curtea de Apel daca are cel putin sase ani vechime. Comisia din cadrul CSM propune majorarea conditiei de vechime de la patru la sapte, respectiv de la sase la zece ani. Propunerea este vazuta de magistrati ca o blocare a avansarii in cariera.

In plus, locurile vacante s-au cam ocupat deja in sistem. Nu mai suntem in situatia de acum cativa ani cand erau sute de posturi libere. Apoi, varsta medie in Curtile de Apel, de pilda, este de aprox. 40 de ani, in urma infuziei de magistrati tineri realizata in urma cu 10 – 15 ani. Prin urmare, perspectiva eliberarii locurilor prin pensionare se indeparteaza. Prin marirea conditiei de vechime, magistratii trebuie sa astepte si mai mult pentru a avansa la instantele superioare.

Aici trebuie spus ca, pe langa prestigiul profesional, avansarea inseamna mai multi bani, diferentele fiind de cateva milioane bune de la o instanta inferioara la una superioara. Asadar, exista si o miza financiara, nu doar una pur profesionala.

Apoi, CSM propune ca promovarea sa nu se mai faca doar pe baza de examen, ca pana acum. Jumatate din nota va reprezenta evaluarea activitatii profesionale. Aici apare un nou motiv de enervare pentru magistrati. Cine va face evaluarea? CSM, desigur, dar propunerile nu detaliaza din cine este formata comisia sau pe ce criterii se realizeaza evaluarea activitatii unui judecator sau procuror.

Ideea ca evaluarea activitatii unui magistrat sa conteze la promovare nu este neaprat proasta. Nu poti fi de zece in teorie, dar in practica sa ai, ca judecator, intarzieri nejustificate la motivari sau achitari multiple ca procuror, dosare care zac cu anii in fiset etc. Toate aceste aspecte trebuie, intr-un fel, reglate.

In paranteza fie spus, magistratii sunt evaluati in prezent de propriii colegi. Evaluarea se face acum, o data la trei ani, la nivelul instantelor sau parchetelor unde functioneaza. Din acest motiv, cvasi-totalitatea magistratilor din Romania ies din evaluari cu calificative de foarte bine. Nici acest sistem nu reflecta realitatea.

In concluzie, prin modificarea regulilor de promovare in interiorul profesiei scad dramatic sansele promovarii iar magistratii se tem de introducerea arbitrariului in evaluarea lor.

2. CSM propune ca revenirea in magistratura sa se poata face fara examen, daca judecatorul sau procurorul are cel putin zece ani vechime si a plecat din motive neimputabile lui. Presa a speculat deja ca unul dintre beneficiarii propunerii este chiar ministrul justitiei. Robert Cazanciuc a demisionat din magistratura dupa ce a fost numit in guvernul Ponta. Ca sa revina in sistem, ar trebui sa dea din nou examen la Institutul National al Magistraturii. Daca propunea CSM trece, Cazanciuc ar fi scutit de calvarul unor examene dificile.

Magistratii mai exprima o nemultumire in legatura cu aceasta propunere. Una din asociatiile de magistrati (UNJR) a denuntat public faptul ca toti judecatorii si procurorii care au plecat prin demisie din cauza unor probleme de integritate se vor intoarce in sistem fara probleme. Exista cazuri de judecatori si procurori care, de frica unor anchete, au preferat sa demisioneze.

3. In fine, ultima propunere considerata incacceptabila este dedicata avocatilor. Comisia din CSM propune ca avocatii cu 18 ani vechime sa poate intra in magistratura pe baza unui simplu interviu. Potrivit unor surse din sistem, aceasta propunere ar fi mai degraba un troc.

Asa cum magistratii iesiti la pensie intra in avocatura doar pe baza de interviu, si avocatii cu vechime vor sa intre in magistratura tot asa. Numai ca introducerea unor criterii subiective de intrare in profesie scade standardele profesionale si incalca o serie de conventii la care Romania este parte.

Cam acestea sunt, in esenta, motivele care i-au revoltat pe magistrati. Propunerile CSM n-au fost in dezbatere publica si s-a lucrat in mare secret la ele, motive suplimentare de nemultumire. Judecatorii si procurorii s-au mobilizat mai ales dupa ce presa a scris, vineri, despre o intalnire de taina intre presedintele CSM, Marius Badea Tudose, ministrul justitiei, Robert Cazanciuc si presedintele Comisiei Juridice din Camera Deputatilor, Bogdan Ciuca. La aceasta intalnire s-ar fi discutat inclusiv despre propunerile CSM.

La intalnire s-ar fi dezbatut un al patrulea subiect delicat: modificarea modalitatii de numire a procurorilor sefi. Acestia ar urma sa fie numiti de catre sectia de procurori din cadrul CSM, nu de ministrul justitiei ca pana acum. CSM a negat insa ca s-ar pregati vreun proiect de lege in acest sens.

HotNews.ro a scris vineri ca modificarea este importanta in perspectiva unei eventuale schimbari de guvern. Toate functiile de conducere (procurori sefi, adjuncti, sefi de sectie) din cadrul parchetelor (DNA, Parchet General) expira anul viitor. Acestea sunt functii cheie in sistem.

Chiar daca presedintele Iohannis numeste in final procurorii sefi, faptul ca propunerea va veni de la sectia de procurori a CSM nu este o garantie ca sistemul are capacitatea de a cerne cele mai potrivite propuneri. Vezi avizul favorabil acordat noului procuror sef DIICOT, Daniel Horodniceanu, care a avut o presatatie slaba la audieri si nu s-a remarcat cu nimic in activitatea sa de sef de birou la Iasi.

Insa toate aceste propuneri – formulate deocamdata la nivelul unei comisii interne – mai trebuie sa treaca si de plenul CSM. Dupa mobilizarea fara precedent a magistratilor, adoptarea lor devine incerta.