Rezolvare subiecte română Evaluarea Națională 2026. Unde vor pierde elevii cele mai multe puncte. Verdictul sumbru al unui profesor
Peste 148.000 de absolvenți ai clasei a VIII-a au susținut luni, 22 iunie, prima probă a Evaluării Naționale 2026, cea la Limba și literatura română. După publicarea subiectelor și a baremului de corectare, au apărut și primele reacții despre cerințele primite de elevi și gradul real de dificultate al examenului, scrie site-ul Totuldespremame.ro.
Potrivit profesoarei de limba și literatura română Corina Zorilă, de la Școala Gimnazială Nr. 2 Videle, subiectele din acest an pot fi încadrate la un nivel mediu spre ridicat de dificultate, iar componenta de gramatică a fost mai solicitantă decât la simularea națională și decât la Evaluarea Națională de anul trecut.
La proba de Limba română, elevii au avut de rezolvat cerințe de înțelegere a textului, vocabular, gramatică și redactare. Examenul a fost structurat în două mari secțiuni: Subiectul I, bazat pe două texte-suport și exerciții de analiză și interpretare, și Subiectul al II-lea, care a evaluat capacitatea de sinteză și redactare.
Textele suport le-ar fi putut consuma elevilor mult timp
Un prim element care a ridicat nivelul de dificultate al examenului a fost dimensiunea textelor-suport. „Subiectele primite anul acesta de elevii de clasa a VIII-a la Evaluarea Națională pot fi încadrate la un nivel mediu spre ridicat de dificultate. Cele două texte-suport sunt consistente ca volum și bogate în secvențe descriptive, aspect care ar fi putut îngreuna înțelegerea și interpretarea mesajului de către unii candidați”, explică profesoara Corina Zorilă.
O posibilă capcană la exercițiul cu propozițiile subordonate
Exercițiul 7 a avut la bază o frază complexă și a verificat capacitatea elevilor de a identifica propozițiile subordonate. „Exercițiul 7 a avut la bază o frază complexă, care conținea subordonate circumstanțiale de timp, o completivă directă, o circumstanțială de mod și o atributivă. Cerința solicita transcrierea a trei propoziții subordonate, fără a preciza dacă acestea trebuiau să fie de tipuri diferite.” Tocmai această formulare ar fi putut crea nesiguranță unor elevi, care au încercat să identifice tipuri diferite de subordonate, deși cerința nu impunea explicit acest lucru.
Greșeli frecvente: „a călători”, „doar” și „decât”
La exercițiul 8, dificultățile au fost legate mai ales de exprimarea corectă și de folosirea adecvată a unor termeni. „Verbul la infinitiv «a călători» este frecvent scris greșit cu doi «i», iar semiadverbul «doar» poate fi confundat cu «decât», deși cele două se folosesc în contexte diferite: «doar» apare în enunțuri afirmative, în timp ce «decât» este asociat, de regulă, construcțiilor negative,” e de părere Corina Zorilă. Sunt greșeli aparent minore, dar care pot costa puncte importante într-un examen în care fiecare sutime contează.
Citește mai multe, pe Totuldespremame.ro.