Rezultate alegeri parlamentare 2016: "Anomaliile" distribuirii de mandate – cum a ajuns PMP sa aiba doi parlamentari de Covasna; in ce judet a reusit UDMR surpriza de a obtine un mandat

Alocarea celor 448 de mandate de parlamentar in urma alegerilor parlamentare din 11 decembrie s-a facut in doua faze principale – prima a fost una directa si a doua, cea de redistribuire a mandatelor ramase, s-a realizat printr-un proces complex de calcul in mai multe faze, printr-un soft al Autoritatii Electorale Permanente. Insa algoritmul folosit de acest soft a dus la producerea unor „anomalii”, adica judete unde un partid are de fapt un scor foarte mic sa obtina mandate in mod complet neasteptat. Vezi in articol cateva exemple si o explicatie.

Ce anomalii s-au putut observa:

• UDMR a obtinut un mandat in Constanta, desi scorul in acest judet a fost de 0,7% din voturi;
• PMP a reusit sa obtina doua mandate – unul de deputat si unul de senator – la Covasna, judet cu populatie majoritar maghiara, unde UDMR a castigat detasat; mai exact, UDMR a castigat 74% din voturi, iar PMP 3% (chiar 2,9% in Camera Deputatilor).
• USR a castigat un mandat de deputat in Vaslui, desi a obtinut 4,2% din voturi, judet unde PSD are un scor de 57%;
• ALDE a obtinut un numar de 4 mandate de deputat la Bucuresti, desi are un rezultat de doar 6,2% din voturi; PNL, cu aproape 12%, are doar trei deputati.

Exemplul ilustrat cu PMP:

• Vezi aici distribuirea mandatelor plus lista tuturor parlamentarilor pe fiecare partid, in fiecare judet;
• Vezi aici rezultatele in procente ale fiecarui partid pe fiecare judet in Camera Deputatilor si
  
• aici in Senat

O explicatie pentru aceste surprize o ofera Catalin Drula, proaspat deputat de Timis din partea USR, care a realizat o simulare a acestui sistem. Ce spune Drula pe Facebook:

„Cu partea de alocare directă a mandatelor (faza 1) lucrurile sunt relativ simple: spre exemplu, într-un județ cu 10 mandate de deputat cum e Timișul – cu un scor de 10% se primește un mandat, 20% – două mandate și așa mai departe. La Vrancea, unde sunt doar 5 mandate de deputat, ai nevoie de 20% pentru un mandat alocat direct. Deci cu 59%, la Vrancea, partidul primește 2 mandate directe și mai rămâne un rest de 19% pentru faza 2 (descrisă dedesubt). Spre exemplu, USR a cîștigat 14 mandate la nivel național în mod direct.

Urmează faza 2, cea de distribuire pe județe a mandatelor făcute din resturi. Primul pas este că se calculează la nivel național (corespunzător cu resturile fiecărui partid) cîte mandate mai trebuie să primească. Spre exemplu, USR avea 16 mandate de primit în această a doua fază, PSD 23 și așa mai departe.

Problema mare apare la distribuirea acestor mandate pe județe. Algoritmul curent permite ca un partid într-un anume județ să primească mai multe mandate în această a doua fază. Așa s-a ajuns la aberații precum:

– în Alba, deși PNL a avut un scor de 37%, va avea 4 din 5 deputați (deci reprezentare de 80%)

– în București, deși ALDE a avut un scor corespunzător unui mandat direct + un rest (deci sub 2 mandate), va avea 4 mandate de deputat

– în diaspora, pentru că PMP are un scor puțin sub necesar pentru un mandat direct de deputat, va primi 2 deputați din 4

– în Vrancea, pentru că PSD a avut un scor de 55% (deci sub cel necesar pentru 3 mandate) va primi 4 mandate din 5 – dacă avea un scor mai mare, primea doar 3 – deci mai multe voturi în Vrancea, ar fi rezultat în mai puține mandate acolo

De ce se ajunge la aceste situații aberante? Pentru că la redistribuire nu se dă unui partid un singur mandat într-un județ (deși așa ar fi normal, având în vedere că partidului i-a mai rămas doar un rest de voturi, deci sub cele necesare pentru un mandat direct), ci un număr care poate fi de 2, 3, 4 mandate, în funcție de raportul dintre restul lui și restul partidului de pe locul 2, 3 sau 4 (în funcție de câte mandate rămăseseră nealocate în acel județ).”